Cazul Toma: BCR pierde si ultima cale de atac. Acuza magistratii de partinire, vrajmasie si patriotism local - 19 mai 2014: Diferență între versiuni

Banca Comerciala Romana a pierdut si in ulima cale de atac in cazul Toma, dupa ce Curtea de Apel Arges a respins contestatia in anulare a bancii. Cei de la BCR au incercat sa rastoarne decizia instantei de recurs prin care s-a stabilit ca dobanda din mai multe contracte de credit va fi calculata dupa formula Euribor + 1,5%, in locul dobanzii de 10%. Banca a incercat sa mute procesul in alt judet, sub pretextul ca magistratii din Pitesti sunt partinitori. Avocatii BCR de la Nestor Nestor Diculescu Kingsten Petersen nu au reusit sa convinga Curtea de Apel Pitesti sa intoarca decizia prin care banca este obligata sa calculeze dobanda a trei credite luate de clientul M. Toma dupa formula Euribor + 1,5%.In prealabil, BCR, prin avocatii de la NNDKP, acuza magistratii Curtii de Apel Pitesti de partinire intr-o cerere de stramutare adresata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De altfel, aceasi ICCJ admisese recursul bancii intr-un proces mai vechi care viza aceleasi contracte de credit.Cititi in continuare cum a motivat BCR contestatia in anulare si cererea de stramutare si cum a ajuns M. Toma sa dea de doua ori in judecata banca pentru ca instanta sa declare ca abuziva clauza de dobanda.Doua procese pentru EuriborM. Toma, din Pitesti, a fost printre primii romani care s-au judecat cu banca. In 2009 acesta a chemat BCR in judecata si a cerut ca instanta sa oblige banca sa recunoasca identitatea dintre „dobanda de referinta variabila care se afiseaza la sediile BCR" si cotatia de pe piata monetara interbancara Euribor.Actiunea, cu obiectul "obligatia de a face", a fost respinsa de Tribunalul Arges, apoi admisa in apel de Curtea de Apel Pitesi (februarie 2010) si a ajuns in recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Intre timp, aparea OUG 50/2010, care a impus bancilor sa calculeze dobanzile dupa indicatori transparenti si verificabili, precum Euribor. Astfel, in contractele de credit in derulare, bancile care foloseau referinte interne au calculat noi marje de dobanda, mai mari, in defavoarea clientilor. In cazul BCR, marjele de 1,5 pp s-au transformat in 9-10 pp, la care se adauga un Euribor aflat la minime istorice. Ulterior, parlamentul, prin legea de adoptare, a decis ca OUG 50 nu se aplica si creditelor in derulare.La ICCJ, BCR l-a angajat pe avocatul si politicianul si fostul ministru al Justitiei Valeriu Stoica. Argumentele acestuia (potrivit carora dobanda nu poate fi mica, din moment ce Romania se imprumuta cu dobanzi foarte mari si ca un fost manager din sistemul bancar, cu experienta in domeniu, ar trebui sa inteleaga mai bine un contract) au fost primite de magistratii de la ICCJ, printre care si Adrian Bordea, actualul presedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii, care a intrat in completul de judecata chiar la ultima sedinta (martie 2011) si a transat cazul in favoarea BCR. Toma a inceput un nou proces cu banca, in 2011, de aceasta data pe clauze abuzive, cu obiectul „actiune in constatare". Litigiul s-a judecat pe fond la Judecatoria Pitesti. Instanta i-a admis in parte actiunea (iunie 2012), si atat clientul, cat si BCR prin avocatii de la Nestor Nestor Diculescu Kingsten Petersen (NNDKP) au atacat decizia cu apel. Tribunalul Arges a decis in favoarea clientului in martie 2013 si a decis modificarea clauzei de dobanda contractele de credit cu prevederea: "dobanda curenta aplicabila sumei imprumutate dupa primele 12 luni este formata din dobanda variabila in functie de indicele de referinta EURIBOR la care se adauga marja fixa de 1,5%", precum si plata unor cheltuieli de judecata de peste 10.000 de lei. Curtea de Apel a respins recursul BCR in decembrie 2013, insa banca a atacat aceasta decizie prin procedura extraordinara a contestatiei in anulare – cei de la BCR au mai avut castig in extremis printr-o contestatie in anulare la ICCJ, in cazul Voda.BCR acuza judecatorii de la Pitesti de partinire si cere stramutareaDupa ce a formulat contestatia in anulare, cei de la BCR au cerut ICCJ sa mute procesul la o alta Curte de Apel din tara, pe motiv ca magistratii de la Curtea de Apel din Pitesti ar fi partinitori.Banca sustine ca judecatorii din cadrul Sectiei I Civile au judecat recursul „fara a observa", "facand in mod voit abstractie de inscrisurile de la dosarul cauzei, care demonstrau, in afara oricarei tagade, ca au fost purtate negocieri intre banca si dl. Toma, si ca ofertele initiale ale bancii au suferit modificari ca urmare a negocierilor purtate". Potrivit legii 193/2000, pentru ca o clauza sa poata fi declarata ca abuziva, trebuie, printre altele, ca aceasta sa nu fi fost negociata individual cu consumatorul, iar dovada negocierii trebuie facuta de catre profesionist. Mai spune banca ca Toma este cunoscut pe plan local. Acesta detine o firma de consultanta financiara, si a lucrat in sistemul bancar local pana in 2008, la banci precum ABN Amro, Raiffesien Bank, ING Bank sau defuncta Banca Internationala a Religiilor.„Banuim in mod legitim, ca din moment ce s-a ajuns la asemenea „tratament" vatamator fata de dreptul nostru la un proces echitabil, rationamentul judecatorilor de la Curtea de Apel Pitesti a fost alterat de calitatea si notorietatea dlui Toma precum si de o anumita forma de „patriotism local" de a nu sanctiona abaterile procedurale aflate la limita abuzului, savarsite de o colega judecator, altfel respectabila prin indelunga cariera in magistratura", se arata in cererea de stramutare scrisa de avocatii de la NNDKP.Acestia fac referire la magistratul Elena Vasile, care a activat in cadrul Tribunalului Arges, pana la pensionare, si s-a pronuntat in apel asupra litigiului in cauza, ca presedinte al completului. Avocatii BCR sustin ca Elena Vasile se face responsabila de „scapari" procedurale aflate la limita intentiei de a vatama partea procesuala a bancii, si ca judecatorii de la Curtea de Apel o cunosc pe judecatoare si ii poarta o apreciere colegiala, ceea ce nu le-ar permite sa judece echitabil. Mai mult, cei de la BCR considera ca judecatoarea pensionata le-a purtat „vrajmasie".„Speram sa se constate existenta unei stari de vrajmasie pe care dna judecator ne-o poarta. Presedintele Tribunalului Arges a refuzat sa ne solutioneze sesizarea, trimitand-o sa fie „cusuta", tot la dosarul cauzei ca si cum nu s-ar fi inregistrat sau nu ar fi inteles ce anume solicitam", mai sustine banca.In cele din urma, cei de la BCR sustin ca au suficiente argumente pentru ca ICCJ sa mute procesul in alt judet.„Sustinem, insa, ca, in prezenta cauza, raportat strict la calitatile partilor (reclamantul a activat o perioada insemnata de timp in functii de conducere in sucursalele mai multor banci, ramanand o persoana foarte cunoscuta si ca urmare a mediatizarii cazului in media locala si o persoana influenta pe plan local), obiectul (anulare clauze abuzive) si la contextul ei (se verifica legalitatea unei hotarari pronuntata de un complet al carui presedinte a depasit limitele bunei administrari a actului de justitie), echidistanta magistratilor Curtii de Apel Pitesti este afectata pe mai multe paliere si, foarte important, intr-un grad care afecteaza ireversibil increderea noastra, ca justitiabili, in parcugerea unui proces echitabil", se mai arata in cererea adresata ICCJ. Instanta suprema s-a pronuntat in 9 aprilie asupra solicitarii BCR, respingand-o.Cum a motivat BCR contestatia in anulareBanca sustine ca, in primul rand, litigiul nu era de competenta Judecatoriei ca instanta de fond, pentru ca pretentiile clientului depaseau limita de 500.000 de lei reglementata prin Codul civil.Au fost supuse judecatii clauzele din trei contracte de credit, cu o valoare cumulata de 340.000 de euro (140.000 130.000 si 70.000 de euro fiecare, credite luate in 2007 si 2008).Pretentiile pecunariare ale clientului ar fi de 128.000 de euro sau 557 de mii de lei, la nivelul cursului BNR din noiembrie 2011, astfel, s-ar fi depasit pragul competentei materiale a instantei, sustine banca. Cei de la BCR spun ca au instiintat Tribunalul de aceasta situatie, dar acesta a continuat sa judece, ca instanta de apel, la fel cum a facut si Curtea de Apel, ca instanta de recurs.Apoi, cei de la BCR mai acuza ca Toma „si-a exercitat drepurile cu rea credinta introducand la Judecatoria Pitesti cea de-a doua cerere de chemare in judecata, dupa cea introdusa in anul 2009 de Tribunalul Comercial Arges, pentru a evita ca recursul sa fie judecat de ICCJ".Mai sustine banca ca era evident ca acele contracte au fost negociate, lucru care reiese chiar din cuprinsul lor, pentru ca Toma a scris cu mana lui ca accepta contractele in conditiile negociate.In sedinta din 29 aprilie, magistatii pe care BCR ii acuza de partinire au respins contestatia in anulare a bancii, astfel ca nu mai exista nicio forma de atac disponibila pentru a intoarce aceasta sentinta in sistemul judiciar din Romania.Toma ne-a declarat ca inca asteapa ca banca sa puna in aplicare decizia, sa modifice dobanda si sa ii restituie banii incasati necuvenit, dupa cum arata decizia instantei.