Consultant: Companiile de pe RASDAQ nu au dovedit ca inteleg bursa, majoritatea sunt doar active imobiliare - 19 ianuarie 2015: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Piata RASDAQ nu mai ascunde "perle", iar cele mai multe firme ramase pe aceasta piata ar fi eventual interesante pentru investitori doar datorita activelor imobiliare pe care le detin in proprietate, spune Mirel Ioan Borodi, directorul general al Trustului de Consultanta Transilvanean (TCT). Majoritatea companiilor listate pe RASDAQ si majoritatea companiilor consiliate de noi n-au dovedit in acesti 20 de ani de activitate bursiera ca inteleg sa foloseasca mecanismul bursier pentru a atrage capital, spune consultantul. TCT este o asociere de firme care ofera servicii de consultanta, contabilitate, audit si registru al actionarilor pentru circa o suta de clienti, de la asa-numitele "agromecuri" cu cinci angajati, pana la firme cu afaceri de sute de milioane de lei. Peste 60 dintre clientii firmei sunt companii tranzactionate pe RASDAQ, piata care se va desfiinta in luna octombrie dupa mai multi ani de incertitudine privind statutul sau. Acum, peste 900 de firme cu o capitalizare de 7,5 miliarde de lei sunt listate pe RASDAQ, majoritatea provenind din procesul de privatizare in masa din anii 90. In 2006 si in 2007, inainte de declansarea crizei financiare, actiunile companiilor de pe piata RASDAQ au fost preferatele investitorilor, gratie cresterilor si de trei cifre. Dupa declansarea crizei, in 2008, cotatiile actiunilor de pe piata RASDAQ s-au prabusit, iar din cauza lichiditatii scazute multi investitori au ramas captivi in aceste societati. Din 2008 pana in prezent, doar 20 de firme s-au transferat de pe RASDAQ pe piata principala si reglementata a bursei de la Bucuresti, aducand un plus de 1,9 miliarde de lei la capitalizarea bursei. | Piata RASDAQ nu mai ascunde "perle", iar cele mai multe firme ramase pe aceasta piata ar fi eventual interesante pentru investitori doar datorita activelor imobiliare pe care le detin in proprietate, spune Mirel Ioan Borodi, directorul general al Trustului de Consultanta Transilvanean (TCT). Majoritatea companiilor listate pe RASDAQ si majoritatea companiilor consiliate de noi n-au dovedit in acesti 20 de ani de activitate bursiera ca inteleg sa foloseasca mecanismul bursier pentru a atrage capital, spune consultantul. TCT este o asociere de firme care ofera servicii de consultanta, contabilitate, audit si registru al actionarilor pentru circa o suta de clienti, de la asa-numitele "agromecuri" cu cinci angajati, pana la firme cu afaceri de sute de milioane de [[lei]]. Peste 60 dintre clientii firmei sunt companii tranzactionate pe RASDAQ, piata care se va desfiinta in luna octombrie dupa mai multi ani de incertitudine privind statutul sau. Acum, peste 900 de firme cu o capitalizare de 7,5 miliarde de lei sunt listate pe RASDAQ, majoritatea provenind din procesul de privatizare in masa din anii 90. In 2006 si in 2007, inainte de declansarea crizei financiare, actiunile companiilor de pe piata RASDAQ au fost preferatele investitorilor, gratie cresterilor si de trei cifre. Dupa declansarea crizei, in 2008, cotatiile actiunilor de pe piata RASDAQ s-au prabusit, iar din cauza lichiditatii scazute multi investitori au ramas captivi in aceste societati. Din 2008 pana in prezent, doar 20 de firme s-au transferat de pe RASDAQ pe piata principala si reglementata a bursei de la Bucuresti, aducand un plus de 1,9 miliarde de lei la capitalizarea bursei. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2015-01-19}} | {{DEFAULTSORT:-2015-01-19}} | ||
Versiunea curentă din 5 octombrie 2023 15:00
Piata RASDAQ nu mai ascunde "perle", iar cele mai multe firme ramase pe aceasta piata ar fi eventual interesante pentru investitori doar datorita activelor imobiliare pe care le detin in proprietate, spune Mirel Ioan Borodi, directorul general al Trustului de Consultanta Transilvanean (TCT). Majoritatea companiilor listate pe RASDAQ si majoritatea companiilor consiliate de noi n-au dovedit in acesti 20 de ani de activitate bursiera ca inteleg sa foloseasca mecanismul bursier pentru a atrage capital, spune consultantul. TCT este o asociere de firme care ofera servicii de consultanta, contabilitate, audit si registru al actionarilor pentru circa o suta de clienti, de la asa-numitele "agromecuri" cu cinci angajati, pana la firme cu afaceri de sute de milioane de lei. Peste 60 dintre clientii firmei sunt companii tranzactionate pe RASDAQ, piata care se va desfiinta in luna octombrie dupa mai multi ani de incertitudine privind statutul sau. Acum, peste 900 de firme cu o capitalizare de 7,5 miliarde de lei sunt listate pe RASDAQ, majoritatea provenind din procesul de privatizare in masa din anii 90. In 2006 si in 2007, inainte de declansarea crizei financiare, actiunile companiilor de pe piata RASDAQ au fost preferatele investitorilor, gratie cresterilor si de trei cifre. Dupa declansarea crizei, in 2008, cotatiile actiunilor de pe piata RASDAQ s-au prabusit, iar din cauza lichiditatii scazute multi investitori au ramas captivi in aceste societati. Din 2008 pana in prezent, doar 20 de firme s-au transferat de pe RASDAQ pe piata principala si reglementata a bursei de la Bucuresti, aducand un plus de 1,9 miliarde de lei la capitalizarea bursei.