Unda corectiilor a ajuns si la Bucuresti: indicele BET se depreciaza cu 1,65%, cea mai severa depreciere dupa Brexit - 13 septembrie 2016: Diferență între versiuni

STRÂNSA corelaţie dintre bursele europene şi bursa locală este confirmată şi de această dată. După ce marile burse ale lumii au înregistrat aprecieri importante ca urmare a disipării panicii de după concretizarea Brexitului, piaţa de capital de la Bucureşti a urmat imediat trendul, afişând o creştere de peste 12% în lunile de vară. Schimbarea atmosferei pe pieţele internaţionale ca urmare a deciziei Băncii Centrale Europene de a nu anunţa prelungirea achiziţionării de obligaţiuni după martie 2017 şi semnele tot mai clare din partea băncii centrale americane de a ridica rata de politică monetară - generând astfel o scumpire a capitalului au condus la cea mai mare depreciere în perioada de după Brexit a indicelui BET, referinţă pieţei de capital locală. Totodată scăderea de ieri a corespuns şi cu coborârea sub pragul de 7.000 de puncte a indicelui BET şi cu revenirea randamentului în teritoriul negativ. Astfel, în condiţiile unui rulaj zilnic de 44,79 milioane lei, cea mai mare scădere dintre componentele BET-ului a fost marcată de Electrica (EL), cu o depreciere de 2,75%, în timp ce scăderea de 2,61% a titlurilor BRD a consemnat cea de-a doua depreciere a zilei. Cea mai puternică scădere de după Brexit Evoluţia indicelui BET în ultima lună SURSA: BVB Fondul Proprietatea (FP) a fost cel mai tranzacţionat emitent de la Bucureşti în şedinţa de luni, după ce s-au derulat 181 de tranzacţii, cu o valoare cumulată de 24 milioane euro. De asemenea, capitalizarea bursieră a tuturor celor 85 de emitenţi ai bursei de la Bucureşti este de 139,66 miliarde lei, practic în şedinţa de luni evaporându-se 1,77 miliarde lei din capitalizarea totală. De altfel, o parte dintre analişti avertizează că aprecierile din ultima vreme de pe marile burse ale lumii nu au fost susţinute de elementele fundamentale ce definesc companiile, ci dintr-o lipsă de opţiuni cu care s-au confruntat investitorii ca urmare a randamentelor tot mai mici sau chiar negative ale instrumentelor financiare cu risc mai scăzut, ce au generat injecţii de lichiditate în instrumente precum acţiunile sau ETF-urile. Joi vin ultimele date despre economia americană de dinaintea şedinţei Fed de pe 17 septembrie, zi în care banca centrală de peste Ocean ar putea anunţa menţinerea sau mărirea ratei de politică monetară de la 0,5% în prezent. Ar fi a doua mărire în mai puţin de un an din partea Fed după ce Janet Yellen, preşedinta băncii centrale, a anunţat în decembrie 2015, pentru prima oară în aproape zece ani, mărirea ratei de la 0,25% la 0,5%.