Romania-Polonia, meciul ambitiilor est-europene. Polonezii au cea mai expansiva economie din Europa de Est, cu companii care ataca agresiv pietele externe. Sa vedem daca la fotbal stam mai bine la atac decat ei - 11 noiembrie 2016: Diferență între versiuni

De la TradeVille.ro wiki
(csv2wiki)
 
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
    
    
- Polonia este o ţară cu un potenţial economic şi politic uriaş, cel puţin în comparaţie cu alte state din regiune, pe care a învăţat cu succes să şi-l folosească după căderea comunismului. - Polonia a ajuns cea mai puternică economie est-europeană, iar companiile sale se extind în Europa, inclusiv în Germania şi Franţa, şi chiar şi în Africa şi Asia. Un fost premier polonez conduce acum Consiliul European. La aproape orice capitol economic Polonia este superioară României. Dacă este mai bună şi la fotbal se va vedea în această seară, la partida dintre România şi Polonia din grupa E de calificare la Campionatul Mondial Rusia 2018. Jocul nu se anunţă deloc lejer. Într-un meci aparent nesemnificativ de la începutul lunii, din Liga Campionilor la fotbal, Legia Varşovia a fost cât pe-aci să umilească Real Madrid, deţinătoarea trofeului. Jocul s-a încheiat cu remiză, iar spaniolii au plecat acasă cu o lecţie amară despre perse­verenţă, despre capacitatea polonezilor de a-şi reveni şi nu în ultimul rând despre atac. Ofensiva este cuvântul care putea defini până nu demult multe din viaţa Poloniei. La nivel economic, Polonia era în urmă cu câţiva ani în plin atac. Acum avansul s-a mai domolit. Economia, singura care nu a intrat în recesiune în timpul marii crize financiare şi a datoriilor, încetineşte, bursa de la Varşovia este în retragere uşoară, iar guvernul polonez este criticat la Bruxelles din cauza reformelor introduse pentru consolidarea puterii. Însă companiile polo­neze îşi continuă ofensiva externă. Polonia ocupă locul cinci în topul pieţelor de pe care importă România, cu o pondere de 4,8% în total anul trecut, şi domină detaşat în relaţiile comerciale cu România. În afara anului 2009, an de criză, evoluţia schimburilor comerciale româno-poloneze a fost în continuă creştere, în perioada 2007–2015 volumul total al acestora majorandu-se de peste 3,5 ori. Exporturile au crescut, în această perioadă, de 4,5 ori, iar importurile de 3,2 ori. Ofensiva corporaţiilor poloneze: În timp ce prezenţa companiilor româneşti în Polonia este mai mult decât timidă, la sfârşitul anului trecut în România erau înregistrate 862 companii poloneze, cu un capital direct investit de 384 milioane euro, conform statisticii ONRC. Polonia se situează pe locul 18 în rândul investitorilor străini din ţara noastră, cu 0,98% din totalul investiţiilor (faţă de locul 25 în prima parte a anului 2013), potrivit datelor ministerului de externe. Afacerile poloneze sunt prezente în număr mult mai mare în Germania, cea mai puternică economie europeană. Peste 1.700 de companii comerciale cu capital polonez au operaţiuni în Germania, potrivit unei analize a Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Studiul, publicat în primăvară, arată că cele mai mari companii cu capital polonez cu afaceri pe piaţa germană sunt producătorii de chimicale Ciech şi Boryszew, grupul minier KGHM, fabricantul de echipamente pentru minerit Kopex şi compania de rafinare PKN Orlen. Executivii polonezi sunt atraşi în Ger­mania de calitatea infrastructurii, de predictibilitatea politicilor economice şi de atitudinea probusiness a administraţiilor publice. De asemenea, executivii apreciază disciplina partenerilor de afaceri de acolo. Astfel de expansiuni fac din companiile poloneze liderii Europei Centrale şi de Est. În fiecare an firma franceză de asigurări COFACE publică un top al celor mai mari 500 de afaceri din regiune. În ediţia dedicată anului 2015, Polonia este prezentă cu nu mai puţin de 176 de companii, ceea ce plasează această ţară pe primul loc în clasament. Cinci din primele zece poziţii sunt ocupate de firme poloneze, dovadă că cele mai bune companii poloneze sunt liderii regiunii. Spre comparaţie, Ungaria, care ocupă locul doi, este prezentă cu  70 de companii. România ocupă locul patru, după Cehia, cu 59 de companii. Prima în clasament este PKN Orlen, companie petrolieră cu operaţiuni în Cehia, Germania, Lituania, Letonia şi Estonia. O altă companie de top este PGNiG, care explorează petrol şi gaze naturale în Norvegia şi Pakistan. Producătorii polonezi din sectorul alimentar investesc de mult timp în străinătate, notează gotopoland.eu, o platformă de promovare pe internet a Poloniei. Maspex, prezentă şi în România şi care produce, printre altele, sucurile Tymbark, a depăşit deja Walmark, cea mai mare companie de băuturi răcoritoare de pe piaţa cehă şi slovacă, şi Plusssz, producător maghiar de vitamine efervescente. Mlekovita, producător de lactate, exportă pe cele mai mari pieţe europene  – Germania, Marea Britanie şi Italia – şi în 60 de state din afara UE, inclusiv în China. Lanţul polonez de magazine de îmbrăcăminte Reserved, controlat de LPP, are aproape 100 de unităţi în afara Poloniei. Reserved vinde, printre altele, în România, Lituania, Letonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Rusia, Cehia, Es­to­nia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Egipt şi Qatar. LPP, replica poloneză la Inditex, proprietarul Zara, are planuri ambiţioase de extindere. Din Chile până în Rusia şi Africa: KGHM este arhitectul celui mai mare proiect polonez din istorie dezvoltat în străinătate: o mină de cupru din Chile, o investiţie de 4 miliarde de dolari. Rovese Group, producător de articole sanitare din ceramică, a implementat cel mai mare proiect de investiţii polonez din Rusia. Tramvaiele fabricate de Pesa circulă în Rusia, Ungaria, Ro­mânia şi Bulgaria. Cele mai mari companii poloneze supraveghează cu atenţie evoluţiile şi schimbările economice din Africa. Grupa Azoty Zaklady Chemiczne Police a achiziţionat 55% din compania African Investment Group pentru aproape 29 de milioane de dolari, deschizându-şi astfel acces la depozitele de fosfaţi din Senegal. Cel mai mare investitor polonez din Africa este Kulczyk Investments, care are aproximativ 20 de proiecte de explorare şi de minerit în Tunisia, Tanzania, Guineea Ecuatorială şi Nigeria. Polonia, prin companiile sale, ar putea participa la procesul de privatizare din Belarus. Cele două ţări au finalizat o listă cu afacerile pe care companiile poloneze ar fi interesate să le cumpere, scrie thenews.pl. „Participarea potenţială a companiilor poloneze la privatizarea din Belarus este un moment de referinţă în istoria celor două state”, spunea în octombrie la Minsk vicepremierul polonez Mateusz Morawiecki. Pe listă figurează afaceri medii şi mari, printre care a cincea cea mai mare bancă din Belarus. Tărâmul financiar românesc, o descoperire târzie a companiilor poloneze: Polonezii au pus destul de târziu piciorul în piaţa financiară şi bankingul românesc, de vreme ce abia în 2007 a fost înfiinţată prima sucursală a unei companii poloneze în România, respectiv Kruk România, un jucător specializat în recuperarea de creanţe. Volumul imens de credite neperfomante adunate de băncile româneşti înainte de criză a stârnit interesul şi Kredyt Inkaso, un alt recuperator, care pus România pe harta sa de extindere regională în 2013. De altfel, România fost interesantă pentru polonezi mai mult din perspectiva oportunităţilor de afaceri pe care neperformanţa din sistemul bancar le oferă, de vreme ce companiile poloneze s-au axat pe curăţarea de credite proaste, decât pe finanţare. Cei doi recuperatori de creanţe, au ajuns în câtiva ani să administreze creanţe de aproximativ 3 mld. de euro în România (Kruk - 2 mld. euro, iar Kredit Inkaso - 1 mld. euro). În achiziţia de credite neper­for­mante în Ro­mânia, recuperatorii po­lo­ne­zi au făcut de mai multe ori echipă cu inves­titori internaţionali, precum di­vi­zia de investiţii a Băncii Mondiale, IFC. Dacă pe piaţa românească a creditelor neperfomante polonezii au fost prezenţi încă de la conturarea aces­teia, în sistemul bancar primii investi­tori polonezi au venit abia în 2013, odată cu intrarea Idea Bank, instituţie controlată de miliardarul Leszek Czar­necki, unul dintre cei mai bogaţi polonezi. Având în vedere că şi-a lansat operaţiunile în urmă cu trei ani, Idea Bank este o bancă de talie redusă, cu active de 1,3 mld. lei, echiva­lentul unei cote de piaţă de 0,1%. Polonezii au însă planuri de creştere şi vor să creeze în Ro­mânia un grup financiar solid în banking şi leasing. Cea mai recentă apariţie poloneză în peisajul bancar local este însă Alior Bank, o bancă tânără şi în Polonia, specializată în oferirea de servicii di­gitale. Alior Bank pregăteşte de a­proape un an lansarea operaţiunilor lo­ca­le, estimată iniţial la jumătatea a­cestui an. Planurile polonezilor au fost da­­te însă peste cap, demararea efectivă a operaţiunilor din România fiind amâ­nată pentru anul viitor. Alior nu va o­pera singură în România, ci alături de o­pe­ratorul Telekom, replicând pe piaţa locală modelul de business din Polonia. (Anelis Baciu) Piaţa bursieră de la Varşovia versus cea de la Bucureşti: polonezii au de cinci ori mai mulţi jucători listaţi şi de două ori mai scumpi: Pe piaţa de capital de la Varşovia sunt listate 383 de companii cu capitalizare cumulată de 230 miliarde de euro, adică o pondere de 38% din Produsul Intern Brut al Poloniei. Spre comparaţie, la Bucureşti 85 de com­panii joacă pe un teren cu 30 mld. euro capitalizare, adică 18% din în­treg stadionul economic al Româ­niei. Pe lângă faptul că jucătorii polonezi listaţi sunt mult mai numeroşi decât cei din România, ei au şi o valoare de piaţă medie dublă, de 600 mil. euro. De asemenea, valoarea de piaţă a celor 20 de companii poloneze care formează indicele WIG 20, de referinţă pentru Bursa de la Varşovia, este de 68 mld euro, aproximativ o treime din întreaga piaţa de capital. Cele 10 companii din compoziţia indicelui românesc BET însumează 59 mld. lei (13 miliarde euro) capitalizare, adică 42% din totalul bursei româneşti. Indicele WIG 20 de la Varşovia s-a depreciat de la începutul anului cu 1,9%, în timp ce indicele BET a scăzut cu 2,2%. În ultimele 12 luni, dintre componentele WIG 20 cea mai abruptă scădere a fost înregistrată de producătorul şi distribuitorul de energie electrică Energa (ENG: WSE), ale cărui acţiuni au coborât în această perioadă cu 50%, după ce profitul companiei a scăzut cu 15% în 2015. Cea mai mare apreciere a fost înregistrată de producătorul de încălţăminte CCC (CCC: WSE), ale cărui titluri afişează un avans de 33% din noiembrie 2015. În ultimul an, zlotul polonez s-a apreciat cu  cu 1,69% faţă de euro, iar leul cu 1,1%. Indicele Stoxx Eastern Europe 50, care urmăreşte evoluţia celor mai mari 50 de companii din Europa de Est, are în componenţa sa zece socie­tăţi din Polonia şi una din Ro­mâ­nia (Banca Transilvania). În acest an, indicele s-a apreciat cu 16,48%, iar în ulti­mile 12 luni avansul este de 3,43%. Cele mai mari cinci companii poloneze de pe piaţa de capital de la Varaşovia activează în sectorul energetic, în timp ce la Bucureşti, pe primele cinci trepte ale clasamentului sunt prezente două companii din acelaşi sector (Petrom, Romgaz) şi trei din domeniul financiar (Fondul Proprietatea, Banca Transilvania şi BRD).
- Polonia este o ţară cu un potenţial economic şi politic uriaş, cel puţin în comparaţie cu alte state din regiune, pe care a învăţat cu succes să şi-l folosească după căderea comunismului. - Polonia a ajuns cea mai puternică economie est-europeană, iar companiile sale se extind în Europa, inclusiv în Germania şi Franţa, şi chiar şi în Africa şi Asia. Un fost premier polonez conduce acum Consiliul European. La aproape orice capitol economic Polonia este superioară României. Dacă este mai bună şi la fotbal se va vedea în această seară, la partida dintre România şi Polonia din grupa E de calificare la Campionatul Mondial Rusia 2018. Jocul nu se anunţă deloc lejer. Într-un meci aparent nesemnificativ de la începutul lunii, din Liga Campionilor la fotbal, Legia Varşovia a fost cât pe-aci să umilească Real Madrid, deţinătoarea trofeului. Jocul s-a încheiat cu remiză, iar spaniolii au plecat acasă cu o lecţie amară despre perse­verenţă, despre capacitatea polonezilor de a-şi reveni şi nu în ultimul rând despre atac. Ofensiva este cuvântul care putea defini până nu demult multe din viaţa Poloniei. La nivel economic, Polonia era în urmă cu câţiva ani în plin atac. Acum avansul s-a mai domolit. Economia, singura care nu a intrat în recesiune în timpul marii crize financiare şi a datoriilor, încetineşte, bursa de la Varşovia este în retragere uşoară, iar guvernul polonez este criticat la Bruxelles din cauza reformelor introduse pentru consolidarea puterii. Însă companiile polo­neze îşi continuă ofensiva externă. Polonia ocupă locul cinci în topul pieţelor de pe care importă România, cu o pondere de 4,8% în total anul trecut, şi domină detaşat în relaţiile comerciale cu România. În afara anului 2009, an de criză, evoluţia schimburilor comerciale româno-poloneze a fost în continuă creştere, în perioada 2007–2015 volumul total al acestora majorandu-se de peste 3,5 ori. Exporturile au crescut, în această perioadă, de 4,5 ori, iar importurile de 3,2 ori. Ofensiva corporaţiilor poloneze: În timp ce prezenţa companiilor româneşti în Polonia este mai mult decât timidă, la sfârşitul anului trecut în România erau înregistrate 862 companii poloneze, cu un capital direct investit de 384 milioane euro, conform statisticii ONRC. Polonia se situează pe locul 18 în rândul investitorilor străini din ţara noastră, cu 0,98% din totalul investiţiilor (faţă de locul 25 în prima parte a anului 2013), potrivit datelor ministerului de externe. Afacerile poloneze sunt prezente în număr mult mai mare în Germania, cea mai puternică economie europeană. Peste 1.700 de companii comerciale cu capital polonez au operaţiuni în Germania, potrivit unei analize a Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Studiul, publicat în primăvară, arată că cele mai mari companii cu capital polonez cu afaceri pe piaţa germană sunt producătorii de chimicale Ciech şi Boryszew, grupul minier KGHM, fabricantul de echipamente pentru minerit Kopex şi compania de rafinare PKN Orlen. Executivii polonezi sunt atraşi în Ger­mania de calitatea infrastructurii, de predictibilitatea politicilor economice şi de atitudinea probusiness a administraţiilor publice. De asemenea, executivii apreciază disciplina partenerilor de afaceri de acolo. Astfel de expansiuni fac din companiile poloneze liderii Europei Centrale şi de Est. În fiecare an firma franceză de asigurări [[COFACE]] publică un top al celor mai mari 500 de afaceri din regiune. În ediţia dedicată anului 2015, Polonia este prezentă cu nu mai puţin de 176 de companii, ceea ce plasează această ţară pe primul loc în clasament. Cinci din primele zece poziţii sunt ocupate de firme poloneze, dovadă că cele mai bune companii poloneze sunt liderii regiunii. Spre comparaţie, Ungaria, care ocupă locul doi, este prezentă cu  70 de companii. România ocupă locul patru, după Cehia, cu 59 de companii. Prima în clasament este PKN Orlen, companie petrolieră cu operaţiuni în Cehia, Germania, Lituania, Letonia şi Estonia. O altă companie de top este PGNiG, care explorează petrol şi gaze naturale în Norvegia şi Pakistan. Producătorii polonezi din sectorul alimentar investesc de mult timp în străinătate, notează gotopoland.eu, o platformă de promovare pe internet a Poloniei. Maspex, prezentă şi în România şi care produce, printre altele, sucurile Tymbark, a depăşit deja Walmark, cea mai mare companie de băuturi răcoritoare de pe piaţa cehă şi slovacă, şi Plusssz, producător maghiar de vitamine efervescente. Mlekovita, producător de lactate, exportă pe cele mai mari pieţe europene  – Germania, Marea Britanie şi Italia – şi în 60 de state din afara UE, inclusiv în China. Lanţul polonez de magazine de îmbrăcăminte Reserved, controlat de [[LPP]], are aproape 100 de unităţi în afara Poloniei. Reserved vinde, printre altele, în România, Lituania, Letonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Rusia, Cehia, Es­to­nia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Egipt şi Qatar. LPP, replica poloneză la Inditex, proprietarul Zara, are planuri ambiţioase de extindere. Din Chile până în Rusia şi Africa: KGHM este arhitectul celui mai mare proiect polonez din istorie dezvoltat în străinătate: o mină de cupru din Chile, o investiţie de 4 miliarde de dolari. Rovese Group, producător de articole sanitare din ceramică, a implementat cel mai mare proiect de investiţii polonez din Rusia. Tramvaiele fabricate de Pesa circulă în Rusia, Ungaria, Ro­mânia şi Bulgaria. Cele mai mari companii poloneze supraveghează cu atenţie evoluţiile şi schimbările economice din Africa. Grupa Azoty Zaklady Chemiczne Police a achiziţionat 55% din compania African Investment Group pentru aproape 29 de milioane de dolari, deschizându-şi astfel acces la depozitele de fosfaţi din Senegal. Cel mai mare investitor polonez din Africa este Kulczyk Investments, care are aproximativ 20 de proiecte de explorare şi de minerit în Tunisia, Tanzania, Guineea Ecuatorială şi Nigeria. Polonia, prin companiile sale, ar putea participa la procesul de privatizare din Belarus. Cele două ţări au finalizat o listă cu afacerile pe care companiile poloneze ar fi interesate să le cumpere, scrie thenews.pl. „Participarea potenţială a companiilor poloneze la privatizarea din Belarus este un moment de referinţă în istoria celor două state”, spunea în octombrie la Minsk vicepremierul polonez Mateusz Morawiecki. Pe listă figurează afaceri medii şi mari, printre care a cincea cea mai mare bancă din Belarus. Tărâmul financiar românesc, o descoperire târzie a companiilor poloneze: Polonezii au pus destul de târziu piciorul în piaţa financiară şi bankingul românesc, de vreme ce abia în 2007 a fost înfiinţată prima sucursală a unei companii poloneze în România, respectiv [[Kruk]] România, un jucător specializat în recuperarea de creanţe. Volumul imens de credite neperfomante adunate de băncile româneşti înainte de criză a stârnit interesul şi Kredyt Inkaso, un alt recuperator, care pus România pe harta sa de extindere regională în 2013. De altfel, România fost interesantă pentru polonezi mai mult din perspectiva oportunităţilor de afaceri pe care neperformanţa din sistemul bancar le oferă, de vreme ce companiile poloneze s-au axat pe curăţarea de credite proaste, decât pe finanţare. Cei doi recuperatori de creanţe, au ajuns în câtiva ani să administreze creanţe de aproximativ 3 mld. de euro în România (Kruk - 2 mld. euro, iar Kredit Inkaso - 1 mld. euro). În achiziţia de credite neper­for­mante în Ro­mânia, recuperatorii po­lo­ne­zi au făcut de mai multe ori echipă cu inves­titori internaţionali, precum di­vi­zia de investiţii a Băncii Mondiale, IFC. Dacă pe piaţa românească a creditelor neperfomante polonezii au fost prezenţi încă de la conturarea aces­teia, în sistemul bancar primii investi­tori polonezi au venit abia în 2013, odată cu intrarea Idea Bank, instituţie controlată de miliardarul Leszek Czar­necki, unul dintre cei mai bogaţi polonezi. Având în vedere că şi-a lansat operaţiunile în urmă cu trei ani, Idea Bank este o bancă de talie redusă, cu active de 1,3 mld. [[lei]], echiva­lentul unei cote de piaţă de 0,1%. Polonezii au însă planuri de creştere şi vor să creeze în Ro­mânia un grup financiar solid în banking şi leasing. Cea mai recentă apariţie poloneză în peisajul bancar local este însă Alior Bank, o bancă tânără şi în Polonia, specializată în oferirea de servicii di­gitale. Alior Bank pregăteşte de a­proape un an lansarea operaţiunilor lo­ca­le, estimată iniţial la jumătatea a­cestui an. Planurile polonezilor au fost da­­te însă peste cap, demararea efectivă a operaţiunilor din România fiind amâ­nată pentru anul viitor. Alior nu va o­pera singură în România, ci alături de o­pe­ratorul Telekom, replicând pe piaţa locală modelul de business din Polonia. (Anelis Baciu) Piaţa bursieră de la Varşovia versus cea de la Bucureşti: polonezii au de cinci ori mai mulţi jucători listaţi şi de două ori mai scumpi: Pe piaţa de capital de la Varşovia sunt listate 383 de companii cu capitalizare cumulată de 230 miliarde de euro, adică o pondere de 38% din Produsul Intern Brut al Poloniei. Spre comparaţie, la Bucureşti 85 de com­panii joacă pe un teren cu 30 mld. euro capitalizare, adică 18% din în­treg stadionul economic al Româ­niei. Pe lângă faptul că jucătorii polonezi listaţi sunt mult mai numeroşi decât cei din România, ei au şi o valoare de piaţă medie dublă, de 600 mil. euro. De asemenea, valoarea de piaţă a celor 20 de companii poloneze care formează indicele WIG 20, de referinţă pentru Bursa de la Varşovia, este de 68 mld euro, aproximativ o treime din întreaga piaţa de capital. Cele 10 companii din compoziţia indicelui românesc BET însumează 59 mld. lei (13 miliarde euro) capitalizare, adică 42% din totalul bursei româneşti. Indicele WIG 20 de la Varşovia s-a depreciat de la începutul anului cu 1,9%, în timp ce indicele BET a scăzut cu 2,2%. În ultimele 12 luni, dintre componentele WIG 20 cea mai abruptă scădere a fost înregistrată de producătorul şi distribuitorul de energie electrică Energa (ENG: WSE), ale cărui acţiuni au coborât în această perioadă cu 50%, după ce profitul companiei a scăzut cu 15% în 2015. Cea mai mare apreciere a fost înregistrată de producătorul de încălţăminte CCC (CCC: WSE), ale cărui titluri afişează un avans de 33% din noiembrie 2015. În ultimul an, zlotul polonez s-a apreciat cu  cu 1,69% faţă de euro, iar leul cu 1,1%. Indicele Stoxx Eastern Europe 50, care urmăreşte evoluţia celor mai mari 50 de companii din Europa de Est, are în componenţa sa zece socie­tăţi din Polonia şi una din Ro­mâ­nia ([[Banca Transilvania]]). În acest an, indicele s-a apreciat cu 16,48%, iar în ulti­mile 12 luni avansul este de 3,43%. Cele mai mari cinci companii poloneze de pe piaţa de capital de la Varaşovia activează în sectorul energetic, în timp ce la Bucureşti, pe primele cinci trepte ale clasamentului sunt prezente două companii din acelaşi sector (Petrom, [[Romgaz]]) şi trei din domeniul financiar ([[Fondul Proprietatea]], Banca Transilvania şi [[BRD]]).
[[Categorie:BRD]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:BRD]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2016-11-11}}
{{DEFAULTSORT:-2016-11-11}}

Versiunea curentă din 12 noiembrie 2024 08:36

- Polonia este o ţară cu un potenţial economic şi politic uriaş, cel puţin în comparaţie cu alte state din regiune, pe care a învăţat cu succes să şi-l folosească după căderea comunismului. - Polonia a ajuns cea mai puternică economie est-europeană, iar companiile sale se extind în Europa, inclusiv în Germania şi Franţa, şi chiar şi în Africa şi Asia. Un fost premier polonez conduce acum Consiliul European. La aproape orice capitol economic Polonia este superioară României. Dacă este mai bună şi la fotbal se va vedea în această seară, la partida dintre România şi Polonia din grupa E de calificare la Campionatul Mondial Rusia 2018. Jocul nu se anunţă deloc lejer. Într-un meci aparent nesemnificativ de la începutul lunii, din Liga Campionilor la fotbal, Legia Varşovia a fost cât pe-aci să umilească Real Madrid, deţinătoarea trofeului. Jocul s-a încheiat cu remiză, iar spaniolii au plecat acasă cu o lecţie amară despre perse­verenţă, despre capacitatea polonezilor de a-şi reveni şi nu în ultimul rând despre atac. Ofensiva este cuvântul care putea defini până nu demult multe din viaţa Poloniei. La nivel economic, Polonia era în urmă cu câţiva ani în plin atac. Acum avansul s-a mai domolit. Economia, singura care nu a intrat în recesiune în timpul marii crize financiare şi a datoriilor, încetineşte, bursa de la Varşovia este în retragere uşoară, iar guvernul polonez este criticat la Bruxelles din cauza reformelor introduse pentru consolidarea puterii. Însă companiile polo­neze îşi continuă ofensiva externă. Polonia ocupă locul cinci în topul pieţelor de pe care importă România, cu o pondere de 4,8% în total anul trecut, şi domină detaşat în relaţiile comerciale cu România. În afara anului 2009, an de criză, evoluţia schimburilor comerciale româno-poloneze a fost în continuă creştere, în perioada 2007–2015 volumul total al acestora majorandu-se de peste 3,5 ori. Exporturile au crescut, în această perioadă, de 4,5 ori, iar importurile de 3,2 ori. Ofensiva corporaţiilor poloneze: În timp ce prezenţa companiilor româneşti în Polonia este mai mult decât timidă, la sfârşitul anului trecut în România erau înregistrate 862 companii poloneze, cu un capital direct investit de 384 milioane euro, conform statisticii ONRC. Polonia se situează pe locul 18 în rândul investitorilor străini din ţara noastră, cu 0,98% din totalul investiţiilor (faţă de locul 25 în prima parte a anului 2013), potrivit datelor ministerului de externe. Afacerile poloneze sunt prezente în număr mult mai mare în Germania, cea mai puternică economie europeană. Peste 1.700 de companii comerciale cu capital polonez au operaţiuni în Germania, potrivit unei analize a Camerei Germane de Comerţ şi Industrie. Studiul, publicat în primăvară, arată că cele mai mari companii cu capital polonez cu afaceri pe piaţa germană sunt producătorii de chimicale Ciech şi Boryszew, grupul minier KGHM, fabricantul de echipamente pentru minerit Kopex şi compania de rafinare PKN Orlen. Executivii polonezi sunt atraşi în Ger­mania de calitatea infrastructurii, de predictibilitatea politicilor economice şi de atitudinea probusiness a administraţiilor publice. De asemenea, executivii apreciază disciplina partenerilor de afaceri de acolo. Astfel de expansiuni fac din companiile poloneze liderii Europei Centrale şi de Est. În fiecare an firma franceză de asigurări COFACE publică un top al celor mai mari 500 de afaceri din regiune. În ediţia dedicată anului 2015, Polonia este prezentă cu nu mai puţin de 176 de companii, ceea ce plasează această ţară pe primul loc în clasament. Cinci din primele zece poziţii sunt ocupate de firme poloneze, dovadă că cele mai bune companii poloneze sunt liderii regiunii. Spre comparaţie, Ungaria, care ocupă locul doi, este prezentă cu 70 de companii. România ocupă locul patru, după Cehia, cu 59 de companii. Prima în clasament este PKN Orlen, companie petrolieră cu operaţiuni în Cehia, Germania, Lituania, Letonia şi Estonia. O altă companie de top este PGNiG, care explorează petrol şi gaze naturale în Norvegia şi Pakistan. Producătorii polonezi din sectorul alimentar investesc de mult timp în străinătate, notează gotopoland.eu, o platformă de promovare pe internet a Poloniei. Maspex, prezentă şi în România şi care produce, printre altele, sucurile Tymbark, a depăşit deja Walmark, cea mai mare companie de băuturi răcoritoare de pe piaţa cehă şi slovacă, şi Plusssz, producător maghiar de vitamine efervescente. Mlekovita, producător de lactate, exportă pe cele mai mari pieţe europene – Germania, Marea Britanie şi Italia – şi în 60 de state din afara UE, inclusiv în China. Lanţul polonez de magazine de îmbrăcăminte Reserved, controlat de LPP, are aproape 100 de unităţi în afara Poloniei. Reserved vinde, printre altele, în România, Lituania, Letonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Rusia, Cehia, Es­to­nia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Egipt şi Qatar. LPP, replica poloneză la Inditex, proprietarul Zara, are planuri ambiţioase de extindere. Din Chile până în Rusia şi Africa: KGHM este arhitectul celui mai mare proiect polonez din istorie dezvoltat în străinătate: o mină de cupru din Chile, o investiţie de 4 miliarde de dolari. Rovese Group, producător de articole sanitare din ceramică, a implementat cel mai mare proiect de investiţii polonez din Rusia. Tramvaiele fabricate de Pesa circulă în Rusia, Ungaria, Ro­mânia şi Bulgaria. Cele mai mari companii poloneze supraveghează cu atenţie evoluţiile şi schimbările economice din Africa. Grupa Azoty Zaklady Chemiczne Police a achiziţionat 55% din compania African Investment Group pentru aproape 29 de milioane de dolari, deschizându-şi astfel acces la depozitele de fosfaţi din Senegal. Cel mai mare investitor polonez din Africa este Kulczyk Investments, care are aproximativ 20 de proiecte de explorare şi de minerit în Tunisia, Tanzania, Guineea Ecuatorială şi Nigeria. Polonia, prin companiile sale, ar putea participa la procesul de privatizare din Belarus. Cele două ţări au finalizat o listă cu afacerile pe care companiile poloneze ar fi interesate să le cumpere, scrie thenews.pl. „Participarea potenţială a companiilor poloneze la privatizarea din Belarus este un moment de referinţă în istoria celor două state”, spunea în octombrie la Minsk vicepremierul polonez Mateusz Morawiecki. Pe listă figurează afaceri medii şi mari, printre care a cincea cea mai mare bancă din Belarus. Tărâmul financiar românesc, o descoperire târzie a companiilor poloneze: Polonezii au pus destul de târziu piciorul în piaţa financiară şi bankingul românesc, de vreme ce abia în 2007 a fost înfiinţată prima sucursală a unei companii poloneze în România, respectiv Kruk România, un jucător specializat în recuperarea de creanţe. Volumul imens de credite neperfomante adunate de băncile româneşti înainte de criză a stârnit interesul şi Kredyt Inkaso, un alt recuperator, care pus România pe harta sa de extindere regională în 2013. De altfel, România fost interesantă pentru polonezi mai mult din perspectiva oportunităţilor de afaceri pe care neperformanţa din sistemul bancar le oferă, de vreme ce companiile poloneze s-au axat pe curăţarea de credite proaste, decât pe finanţare. Cei doi recuperatori de creanţe, au ajuns în câtiva ani să administreze creanţe de aproximativ 3 mld. de euro în România (Kruk - 2 mld. euro, iar Kredit Inkaso - 1 mld. euro). În achiziţia de credite neper­for­mante în Ro­mânia, recuperatorii po­lo­ne­zi au făcut de mai multe ori echipă cu inves­titori internaţionali, precum di­vi­zia de investiţii a Băncii Mondiale, IFC. Dacă pe piaţa românească a creditelor neperfomante polonezii au fost prezenţi încă de la conturarea aces­teia, în sistemul bancar primii investi­tori polonezi au venit abia în 2013, odată cu intrarea Idea Bank, instituţie controlată de miliardarul Leszek Czar­necki, unul dintre cei mai bogaţi polonezi. Având în vedere că şi-a lansat operaţiunile în urmă cu trei ani, Idea Bank este o bancă de talie redusă, cu active de 1,3 mld. lei, echiva­lentul unei cote de piaţă de 0,1%. Polonezii au însă planuri de creştere şi vor să creeze în Ro­mânia un grup financiar solid în banking şi leasing. Cea mai recentă apariţie poloneză în peisajul bancar local este însă Alior Bank, o bancă tânără şi în Polonia, specializată în oferirea de servicii di­gitale. Alior Bank pregăteşte de a­proape un an lansarea operaţiunilor lo­ca­le, estimată iniţial la jumătatea a­cestui an. Planurile polonezilor au fost da­­te însă peste cap, demararea efectivă a operaţiunilor din România fiind amâ­nată pentru anul viitor. Alior nu va o­pera singură în România, ci alături de o­pe­ratorul Telekom, replicând pe piaţa locală modelul de business din Polonia. (Anelis Baciu) Piaţa bursieră de la Varşovia versus cea de la Bucureşti: polonezii au de cinci ori mai mulţi jucători listaţi şi de două ori mai scumpi: Pe piaţa de capital de la Varşovia sunt listate 383 de companii cu capitalizare cumulată de 230 miliarde de euro, adică o pondere de 38% din Produsul Intern Brut al Poloniei. Spre comparaţie, la Bucureşti 85 de com­panii joacă pe un teren cu 30 mld. euro capitalizare, adică 18% din în­treg stadionul economic al Româ­niei. Pe lângă faptul că jucătorii polonezi listaţi sunt mult mai numeroşi decât cei din România, ei au şi o valoare de piaţă medie dublă, de 600 mil. euro. De asemenea, valoarea de piaţă a celor 20 de companii poloneze care formează indicele WIG 20, de referinţă pentru Bursa de la Varşovia, este de 68 mld euro, aproximativ o treime din întreaga piaţa de capital. Cele 10 companii din compoziţia indicelui românesc BET însumează 59 mld. lei (13 miliarde euro) capitalizare, adică 42% din totalul bursei româneşti. Indicele WIG 20 de la Varşovia s-a depreciat de la începutul anului cu 1,9%, în timp ce indicele BET a scăzut cu 2,2%. În ultimele 12 luni, dintre componentele WIG 20 cea mai abruptă scădere a fost înregistrată de producătorul şi distribuitorul de energie electrică Energa (ENG: WSE), ale cărui acţiuni au coborât în această perioadă cu 50%, după ce profitul companiei a scăzut cu 15% în 2015. Cea mai mare apreciere a fost înregistrată de producătorul de încălţăminte CCC (CCC: WSE), ale cărui titluri afişează un avans de 33% din noiembrie 2015. În ultimul an, zlotul polonez s-a apreciat cu cu 1,69% faţă de euro, iar leul cu 1,1%. Indicele Stoxx Eastern Europe 50, care urmăreşte evoluţia celor mai mari 50 de companii din Europa de Est, are în componenţa sa zece socie­tăţi din Polonia şi una din Ro­mâ­nia (Banca Transilvania). În acest an, indicele s-a apreciat cu 16,48%, iar în ulti­mile 12 luni avansul este de 3,43%. Cele mai mari cinci companii poloneze de pe piaţa de capital de la Varaşovia activează în sectorul energetic, în timp ce la Bucureşti, pe primele cinci trepte ale clasamentului sunt prezente două companii din acelaşi sector (Petrom, Romgaz) şi trei din domeniul financiar (Fondul Proprietatea, Banca Transilvania şi BRD).