Sefii bancilor pentru locuinte se contrazic in Parlament, nestiind sa explice cum functioneaza sistemul de economisire-creditare - 20 martie 2017: Diferență între versiuni

Deputatii din Comisia pentru buget, finante si banci au dezbatut miercuri proiectul de modificare a legii bancilor pentru locuinte, dupa ce acestea au fost acuzate de Curtea de Conturi ca au prejudiciat statul cu peste 70 de milioane de euro. Alexandru Costache, director la Curtea de Conturi, a reafirmat punctul de vedere al institutiei, ca nu este necesara modificarea legii, mai exact renuntarea la prevederea potrivit careia clientii bancilor pentru locuinte trebuie sa justifice utilizarea in scop locativ (renovarea, cumpararera sau constructia de locuinte) a sumelor economisite si a primei de stat de 25%, maxim 250 de euro pe an. El a precizat ca, potrivit datelor furnizate de cele doua banci, sistemul Bauspar functioneaza optim daca in medie din 10 persoane care economisesc, sase ajung sa ia un credit. Numai ca, din 2004, de cand functioneaza bancile pentru locuinte in Romania, dintr-un numar de 199 de persoane care au economisit, un singur client a luat si credit pentru locuinta, ceea ce inseamna ca sistemul a fost extrem de ineficient. Si asta cu toate ca statul a furnizat celor doua banci subventii in valoare de 608 milioane [[lei]] pentru BCR, in perioada 2008-2015 si 157 milioane lei pentru Raiffeisen, in perioada 2004-2015. Din subventiile de peste 700 de milioane de lei acordate bancilor pentru locuinte, Curtea de Conturi a aflat ca doar 100 de milioane au fost utilizate pentru domeniul locativ, restul banilor fiind platiti pentru dobanzi mai mari la depozitele clientilor. "Cu 700 milioane de lei de la buget, prin ANL s-au construit 7.000 de louinte, pe cand prin acest sistem stim ca doar 100 milioane lei s-au dus in domeniul locativ, cu restul (600  milioane) nu stim ce s-a intamplat". Directorul Curtii de Conturi a precizat ca BCR a incheiat 563.000 de contracte de economisire-creditare si a acordat doar 2.836 de credite iar 184.000 de contracte au fost inchise, fara solicitarea unui credit, si implicit fara a se justifica in vreun fel soldul economisit si prima de stat incasata. Astfel, prin creditele acordate nu s-a acoperit decat 25% din prima de stat platita de la buget. Valoarea medie a unui credit acordat de BCR este de doar 53.700 lei, iar in cazul Raiffeisen de doar 36.700 de lei, sub 9.000 de euro. „Asadar, efectul in economie al sistemului a fost, cu indulgenta spus, unul minor sau total nesemnificativ, daca ne uitam la efortul bugetar si efectele generate”, a spus Costache. Presedintele Comisiei pentru buget, finante si banci, deputatul PSD Badea Leonardo, unul dintre initiatorii proiectului de modificare a legii bancilor pentru locuinte, majoritatea de la PSD, a precizat ca ceea ce s-a intamplat pana acum va fi clarificat de instantele de judecata, in cadrul proceselor dintre banci si Curtea de Conturi, procese castigate in prima instanta de cele doua banci.  „Noi trebuie sa vedem cum facem o lege buna, prin cre sstatul sa foloseasca acest instrument pentru incurajarea domeniului locativ si sa reuseasca sa foloseasca aceasta parghie pentru ceea ce s-a dorit”. Reprezentantul Curtii de Conturi a dorit sa atraga atentia asupra faptului ca daca se va permite in continuare ca prima de stat sa fie acordata fara justificarea economiilor in scop locativ, s-ar crea o concurenta neloiala fata de bancile comerciale, iar pe de alta parte bugetul de stat nu ar putea face la sumele mari pe care ar trebui sa le achite pentru prima de stat. „La un calcul simplu, conform datelor de la cele doua banci, existau 568.000 de contracte in vigoare in octombrie 2015, iar daca inmultim cu 200 de euro, nu suma maxima de 250 de euro ce se poate acorda, vorbim de plati de la buget de circa o jumatate de miliard de lei pentru 2015. Nu cred ca bugetul va putea onora o asemenea obligatie pe care si-ar asuma-o”, a precizat Costache. El a precizat ca statul nu a efectuat platile aferente anului 2015, intrucat sistemul s-a blocat dupa controlul facut de Curtea de Conturi in acel an. Cine stie ce inseamna 6 din 10? Lucian Anghel, noul presedinte al BCR Banca pentru Locuinte, numit dupa izbcnirea scandalului cu Curtea de Conturi, a sustinut ca „este ideal ca la 10 clienti care economisesc, 6 sa ia credit, insa acesta este maximul impus de legislatie, astfel incat sa se respecte niste criterii de lichiditate impuse de BNR.” Claudiu Nasui, deputat USR, a cerut sa i se explice daca intr-adevar este vorba de o norma de BNR car limiteaza la 6 din 10 raportul celor care pot lua credite. „Da, se numeste RICC, Rata individuala client casa de economisre, este 0,6%, e norma BNR”, a raspuns Anghel. Insa Aurelia Cionga, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte, a avut alta explicatie, destul de neclara si, dupa cum a observat deputatul Nasui, in contradictie cu cea a lui Anghel. Aurelia Cionga a explicat astfel raportul de 6 la 10: „60% este un parametru tehnic care spune in ce moment din durata de viata a contractului clientul este indreptatit sa ia creditul locativ cu dobanda fixa pe care banca s-a angajat sa il dea daca indeplineste anumite conditii. Deci raportul la care se refereau colegii mei se refera strict la momentul in derularea contractului cand clientul este indreptatit sa ia un credit locativ. Este o masura de prudenta in functionarea sistemului. Ea nu se refera la cati clienti pot sa ia credit din cati clienti exista. Nu exista o astfel de reglementare. BNR reglementeaza care este momentul in care clientul poate sa ia credit, reglementeaza cat din portofoliul unei banci poate si trebuie sa fie garantat cu ipoteci, reglementeaza care este raportul dintre sumele pe care banca le poate da in credite punte si asa mai departe. Dar rapoartele care privesc relatia dintre volumele, tichetul mediu al unui contract de credit si tichetul mediu al unui contract de economisire sunt cele pe care industria, dupa ce are o anumita baza, o poate comunica. In Romania, ea se apropie de 10.” "Deci acest raport nu inseamna 6 credite la 10 depunatori?", a intrebat, derutat, deputatul Nasui. Aurelia Cionga: „Nu, acest raport priveste pur si simplu modul in care clientul economiseste si dupa aceea are in vedere viteza cu care el plateste inapoi creditul, acesta este raportul respectiv.” Nasui: „Deci o informatie oarecum diferita de cea data de colegul dumneavoastra. Poate am inteles eu gresit dar acum mi se pare mult mai clar, deci nu este un raport de genul acela”, a adaugat el, se pare fara sa fi inteles ceva. Asa incat a trecut la alta idee, care i s-a parut probabil mai simpla: „Conform propunerilor de schimbare a legii, ce m-ar impiedica sa-mi mut banii din banca mea la banca pentru locuinte, doar pentru a incasa prima de stat, iar apoi sa-i retrag, dupa cinci ani?” Aurelia Cionga s-a oferit sa-l lumineze si mai mult pe deputatul Nasui: „Vreau sa dau un raspuns indirect. INS a estimat ca sunt 800.000 de oameni care pot economisi peste 1.000 de euro pe an. Daca mergem pe ideea ca in fiecare an cineva va economisi 1.000 de euro, sistemul se va limita la acest numar de 800.000 de oameni. Intr-o tara cu 3 milioane de apartamente construite inainte de 1989, care trebuie reabilitate, se pune intrebarea cum anume vom genera la nivelul intregii econoii resursele necesare in acest scop. Sistemul de economisire-creditare este in opinia noastra o astfel de componenta. Un alt element: in intelegerea noastra, in momentul in care in folosofia sistemului a fost acceptat ca dupa cinci ani clientul sa nu mai fie obligat sa aduca documente justificative, s-a avut in vedere faptul ca in mod normal orice locuinta are neoive de lucrari de intretinere si ca cinci ani este o durata rezonabila pentru astfel de operatiui. Este pur si simplu o inlesnire adusa clientului caruia nu i se mai cere conform interpretarii legislatiei din celelalte tari, sa justifice utilizarea banilor in scop locativ. Extrapolarea potrivit careia lipsa documentarii (justificarii) este aceeasi cu utilizarea sumei in alte scopuri pare sa fie in toate celelate tari de natura sa depaseasca realitatea din teren. S-a pus intrebarea in comisia anterioara care este definitia data de Parlament pentru prima de stat. Este aceasta un instrument prin care autoritatile decid sa stimuleze economisirea de la toti cei care o pot face, cu scopul ca aceia care au nevoie de un credit pentru domenul locativ sa-l poata obtine in conditii avantajoase, atat din punct de vedere financiar, cat si al gestionarii riscurilor? Sau este un instrument prin care statul doreste ca orice cetatean care intra in sistem sa dovedeasca ca a schimbat termopanul acoperisul sau a pus faianta in baie? Este o intrebare extem de importanta si credem ca odata ce s-a raspus la ea, intregul proces legislativ va deveni mult mai clar. Dar daca ne dorim ca intr-o tara in care avem 3 milioane de apartamente construite inainte de 1989 si cu 5000 de euro per apartament e nevoie de finantare de 15 miliarde de euro, orice masura prin care putem creea resursele financiare pentru a oferi credite celor care au nevoie pentru ca economisesc mai putin decat au nevoie sa consume este un instrument util.” Nasui: „Deci raspunsul este „da”! Nici Deputatul NPL Dan Vilceanu nu este prea convins ca actuala forma a proiectului de lege va face sistemul Bauspar sa functioneze. "Care e de fapt scopul legii?" a intrebat el mai mult retoric. "Petru ca indiferent cat de multi intra in sistem si-l fac sa functioneze, daca rerag banii dupa 5 ani ajungem la acelasi rezultat. Sumele vor fi neindestulatoare pentru a fi investite intr-o locuinta. Trebuie sa incurajam economisirea pe mai multi ani, pentru a se strange sume mai mari. Altfel, s-ar putea ca sistemul sa nu functioneze niciodata, pentru ca toti vor retrage banii dupa ce vor incasa prima de stat. Pe de alta parte, noi facem legea pentru functionarea unui sistem sau pentru ca depunatorul sa poata sa stranga o suma si sa poata investi intr-o locuinta?" Cei doi deputati sunt insa in minoritate in cadrul Comisiei de Buget, unde cei de la PSD, alaturi de Varujan Vosganian, de la ALDE, de asemenea initiator al legii, au tinut isonul bancherilor, aparati si la Casa Poporului de avocatul Valeriu Stoica, cel care a reusit sa convinga o judecatoare de la Curtea de Apel Bucuresti ca BCR are dreptate in procesul impotriva Curtii de Conturi.