Trecerea la IFRS - standardele financiare internationale - este o provocare pentru bancile romanesti - 24 noiembrie 2010: Diferență între versiuni

Trecerea bancilor la IFRS din 2012 ca baza a contabilitatii romanesti va aduce o transparenta mai mare si o comparabilitate mai buna a perfomantelor financiare ale bancilor romanesti, insa nu va reusi sa rezolve toate problemele. Aceasta este una dintre concluziile seminarului organizat de Ziarul Financiar si KMPG, una dintre cele mai mari firme de audit si consultanta. Dupa implementarea acestor standarde vor disparea dublele interpretari legate de situatiile financiare ale bancilor care publica cifre conforme cu standardele internationale aplicate de bancile-mama si in acelasi timp raporteaza la BNR rezultate pe baza contabilitatii locale, care in ultimul an au ajuns sa faca diferenta intre profit si pierdere. Discutata de mai multe ori in ultimii ani, trecerea la IFRS s-a impotmolit de fiecare data in tot felul de discutii, Ministerul Finantelor si BNR pasandu-si responsabilitatea. Presedintele Asociatiei Romane a bancilor a spus ca exista diferente esentiale intre RAS si IFRS, provizionarea ramanand principalul "mar al discordiei". Acumularea de credite incadrate ca "pierdere" din cauza ca firmele debitoare nu mai au sanse de redresare ii face pe unii bancheri sa se planga ca reglementarile BNR in privinta "stergerii din bilant" a creantelor respective impovareaza bancile cu costuri inutile, care le inrautatesc "artificial" imaginea financiara. Atat anul trecut, cat si in acest an profitabilitatea bancilor a fost diminuata drastic de cresterea costurilor cu provizioanele, pe fondul deteriorarii accelerate a portofoliilor de credite, care inregistrau intarzieri la plata ratelor. Diferentele in cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea creditelor intre cele doua sisteme de raportare - RAS si IFRS - au crescut de la mai putin de 5% din nivelul profiturilor anului 2007 la aproape 40% pentru profiturile aferente anului 2008 si la o diferenta "alarmanta" de aproape sase ori pentru primul semestru al anului 2009. Insa in prima jumatate a anului 2010 s-a inregistrat o tendinta descendenta, nivelul coborand la 162%, de la 583,7% in primele sase luni din 2009. "Conform estimarilor KPMG realizate pe un esantion de banci romanesti, cu toate ca aceste diferente raman semnificative, se observa o tendinta de diminuare a diferentei si datorita faptului ca pe masura ce se deterioreaza portofoliile de credite, tendinta este sa se provizioneze procentual mai mult atat pe RAS, cat si pe IFRS", a explicat Serban Toader, Senior Partner al KPMG in Romania. Pentru creditele cu restante mai mari de 90 de zile, de exemplu, nu se ia in considerare in calculul provizioanelor statutare decat maximum 25% din valoarea colateralului, a garantiei, potrivit standardelor locale. Criza economica a provocat in 2009 pierderi pentru circa jumatate din cele 42 de banci de pe piata, dupa standardele romanesti de contabilitate (RAS). Castigul net cumulat al celor 42 de banci locale a fost de circa 772 mil. [[lei]], de sase ori mai mic decat castigul record de 4,4 mld. lei realizat in 2008. La sfarsitul lunii septembrie din acest an pierderile la nivelul sistemului bancar au ajuns la 474 milioane lei (110 milioane euro), dupa o crestere de 240,5 milioane de lei in trimestrul al treilea. La jumatatea anului BNR calculase o pierdere de 234 de milioane de lei (55 mil. euro) pentru bancile locale. Toader a mai spus ca, potrivit acelorasi estimari ale KPMG, la sfarsitul anului 2009 diferentele dintre provizioanele IFRS si cele RAS au fost de aproximativ 20% raportat la capitalurile proprii statutare ale acestor banci, iar in primele sase luni din acest an, ecartul a fost de 13%. "In cazul in care provizioanele IFRS ar fi acceptate si in scopuri prudentiale, acest fapt ar putea avea un efect pozitiv asupra solvabilitatii bancilor romanesti." Trecerea la standardele internationale de raportare financiara ar aduce si mai multi bani la buget, in conditiile in care pe acest sistem de raportare provizioanele sunt mai reduse si profiturile mai mari. Radu Ghetea, presedinte Asociatia Romana a Bancilor Nu dorim un IFRS romanesc, ci asa cum este el. Avem convingerea ca si BNR doreste si speram ca Ministerul Finantelor va da curs unui asemenea demers. In prezent, RAS este un IFRS romanesc; Sistemul bancar a solicitat trecerea la IFRS de mult timp. A fost o dezbatere foarte aprinsa. Au trecut doi ani de cand se tot discuta aprins;  Am convingerea ca implementarea IFRS va fi un maraton cu sprint pe ultima suta de metri, care este foarte specific pentru Romania; Exista diferente esentiale intre RAS si IFRS; provizionarea a ramas principalul "mar al discordiei"; Amcerut ca provizionarea la sfarsitul anului 2009 sa se faca conform IFRS. S-au facut doar cateva ajustari la regulamentul BNR privind clasificarea creditelor si provizionarea. Ajustarile au apropiat doar putin regulamentul romanesc de standardele internationale; Consider ca aplicarea unui regulament care nu este in conformitate cu IFRS distorsioneaza foarte mult rezultatele financiare si modul in care se face plata impozitului datorat statului; In prezent avem in derulare diferite activitati legate de implementarea IFRS in 2012. Asteptam ca BNR si Ministerul Finantelor sa emita planul de conturi ce va fi aplicat de la 1 ianuarie 2012, ca sa ne putem adapta sistemele informatice, sa adaptam metodologia de lucru; Nu sunt in totalitate de acord ca standardele de contabilitate, fie si cele internationale nu au avut un rol in ceea ce a insemnat inceputul crizei mondiale. Angela Manolache, director Risk & Compliance KPMG Bancile trebuie sa tina cont si de politica grupului. IFRS nu este un standard de contabilitate, ci un standard de raportare financiara. Fiecare banca trebuie sa dezvolte politici si proceduri contabile conforme si cu regulile grupului; BNR poate avea in vedere introducerea de filtre prudentiale suplimentare la momentul tranzitiei la IFRS; Daca banca centrala va opta pentru filtre prudentiale in ceea ce priveste provizioanele pentru depreciere, bancile vor fi nevoite sa lucreze cu sistemul dual de provizioane (IFRS si prudential) in vederea asigurarii unui management integrat al riscurilor si al capitalului; Bancile pot opta pentru implementarea IFRS intre un sistem IT dedicat si o solutie in cadrul sistemului core-banking existent. Decizia depinde de produsele si volumele existente in cadrul bancii, arhitectura IT, metodele de calcul si mapari contabile, strategia IT a bancii si costuri; Procesul IFRS trebuie sa fie abordat de catre banci in faze care pot sa fie gestionate; Ramane de vazut daca tratamentul fiscal va urma tratamentul contabil IFRS sau pe cel prudential ori va fi prevazut un tratament fiscal specific, necesitand mentinerea de evidente fiscale separate si reconcilierea cu evidentele contabile; Aplicarea unor tratamente fiscale care au la baza tratamentele contabile IFRS poate induce o complexitate crescuta a reglementarilor fiscale. Mark Vaessen, Partner KPMG Europe, Head of IFRS Romania trebuie sa se pregateasca pentru trecerea la IFRS. Nu trebuie facuta in ultimul moment; Pe plan international, nu sistemul contabil a avut o influenta determinanta in declansarea crizei, ci deciziile luate la nivelul sistemului bancar; unele banci au avut multe active riscante in bilant; "Fair value" este doar mesagerul, nu este o problema cu modalitatea de calcul; comunica daca ceva nu este in regula, da semnalul; atunci cand piata este ilichida, determinarea fair value este dificila IFRS a fost solicitat mai mult de nevoile investitorilor si pietelor de capital, pentru transparenta; criza financiara nu a fost generata de standardele internationale de raportare financiara; Standardele IFRS pentru instrumentele financiare (IFRS 9) legate de clasificarea si masurarea activelor au fost finalizate in 2009, iar cele pentru pasive in noiembrie 2010. IFRS legate de portfolio hedging vor fi demarate in al doilea trimestru de anul viitor; La nivelul G20 s-a discutat despre necesitatea imbunatatirii standardelor de raportare financiara, fiind necesara o mai mare transparenta in privinta riscurilor asumate. Elena Dumitrascu, Banca Nationala a Romaniei, directia de reglementare Nici BNR nu doreste implementarea unui IFRS romanesc; Procesul de trecere la IFRS este complex; Speram ca trecerea la IFRS sa nu fie dificila pentru sistemul bancar, sa se termine cu bine, chiar daca este maraton, chiar daca este sprint; In prima jumatate a anului viitor vom stabili impreuna cu Asociatia Romana a Bancilor si Ministerul Finantelor detaliile pentru trecerea la IFRS; Pana la sfarsitul acestui an va fi aprobat planul de conturi pe care trebuie sa-l aplice bancile pentru trecerea la IFRS. Serban Toader, Senior Partner KPMG Aplicarea IFRS in Romania va ajuta la cresterea increderii in sistemul bancar. Chiar daca nu este perfect, are multe avantaje. Implementarea IFRS este una dintre vestile bune, pozitive pentru sistemul bancar; IFRS va aduce multe beneficii in sistemul bancar romanesc, dar nu va reusi sa rezolve toate probleme. In recesiune este dificil, indiferent de sistemul contabil folosit. Aplicarea principiului de valoare justa poate induce o volatilitate mai crescuta in performanta financiara a institutiilor de credit; IFRS este o noua provocare pentru banci, in plus fata de gestiunea afacerilor in contextul economic dificil, optimizarea proceselor sau aplicarea OUG 50; este o oportunitate care o sa genereze valoare adaugata procesului decizional; Raportarile IFRS vor permite o comparabilitate mai usoara a performantelor financiare a bancilor din Romania cu a celor din alte tari; Trecerea bancilor la IFRS ca baza a contabilitatii in 2012 ne invita la actiune. Pare departe 2012, dar de fapt face parte din prezent. Niciodata nu este prea devreme pentru a incepe pregatirile; Trecerea la IFRS ar trebui sa fie vazuta ca un sprint sau maraton? Cred ca este putin din fiecare. Vor avea un avantaj bancile care vor incepe planificarea mai rapid, mai devreme; De peste 10 ani lucram cu bancile. De curand am inceput sa lucram cu bancile chiar in procesul de conversie la IFRS. Nu va fi usor, vor exista provocari. Exista multe probleme practice, ce tin de tehnologie, sisteme informationale care trebuie adaptate la noile cerinte. Personalul trebuie sa lucreze cu noile sisteme, familiare sau nu.