Analistii se asteapta la iesiri moderate de capital, daca se renunta la acordul de la Viena - 26 ianuarie 2011: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Cele noua grupuri semnatare ale scrisorii bilaterale de angajament detin peste 70% din sistemul bancar romanesc Analistii economici considera ca o eventuala renuntare la acordul de la Viena, prin care bancile s-au angajat sa-si mentina expunerea pe plan local, va crea o anumita incertitudine la nivelul sistemului bancar. Cu toate acestea, ei considera ca de la semnarea angajamentului si pana in prezent, institutiile de credit au avut putine oportunitati de a investii banii in Romania si ca doar finantarea deficitului nu este suficienta pentru modelul de business bancar.Fondul Monetar International (FMI) a observat ca bancile-mama isi mentin voluntar expunerea pe Romania si, astfel, institutia ia in calcul renuntarea la acordul de la Viena odata cu parafarea unei noi intelegeri, de tip preventiv, cu autoritatile de la Bucuresti. Semnatare, in august 2009 la Viena, a unei scrisori bilaterale de angajament, grupurile-mama ale principalelor noua banci cu capital strain - Erste Bank, Raiffeisen International, Volksbank, UniCredit, Societe Generale, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Alpha Bank si Piraeus Bank - au decis in acel moment sa-si mentina nivelul expunerii pe piata locala la nivelul din martie si a ratei de solvabilitate de peste 10%. Cele noua grupuri bancare detin peste 70% din piata din Romania.„Va exista o mai mare incertitudine in sistemul bancar daca se renunta la acordul de la Viena. Mentinerea expunerii era importanta pentru increderea dintre societate si banci. Institutiile de credit nu au avut de pierdut ca au lasat banii in Romania. Totusi, ma astept la iesiri de capital, dar nu masive”, a declarat pentru „Financiarul” analistul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte la BRD - Groupe Société Générale. Oportunitati de investitii Reprezentantii Fondului au ajuns ieri in Romania, iar prima vizita a fost facuta la BNR, unde s-au avut in discutie subiectul lichiditatii bancare la nivel de sistem, dar si evolutia creditelor neperformante. Potrivit acordului dintre FMI, Comisia Europeana si Banca Nationala, expunerile bancilor pe piata romaneasca pot varia intr-o marja de plus/minus 5% fata de nivelul inregistrat in luna martie 2009. Analistii spun ca bancile nu au avut multe oportunitati de plasare a banilor si ca este normal ca acestea sa caute posibilitati de relocare a fondurilor. „Sunt oportunitati reduse pentru a plasa banii, de crestere a creditarii. Doar finantarea deficitului bugetar nu este suficienta pentru modelul de business bancar. La nivel economic suntem in faza de relocare a resurselor, iar Romania nu detine oportunitati in prezent pentru atragerea capitalului privat. Cand a fost semnat acordul de la Viena, bancile au considerat ca exista oportunitati in Romania, insa intarzierea cresterii economice a condus la disparitia acestora”, a precizat pentru „Financiarul” Adrian Mitroi, secretar general al CFA Romania. Companiile de stat - venituri la buget, nu subventii Viitorul acord cu FMI va contine masuri privind eficientizarea anumitor sectoare ale economiei, precum si accelerarea reformelor structurale in ceea ce priveste intreprinderile de stat, piata muncii, sanatate si educatie, a explicat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la institutia internationala, la radio RFI. Acesta spune ca intreprinderile de stat ar trebui sa aduca venituri la buget, in loc sa primeasca subventii.„Nu cred ca exista o solutie comuna pentru toate companiile, ele trebuie privite caz cu caz. Multe dintre ele au subventii din bani publici, multe dintre ele inregistreaza pierderi, inregistreaza arierate. Este limpede ca exista o nefunctionalitate a modului in care aceste companii isi desfasoara activitatea. Este foarte important ca aceste companii sa fie aducatoare de venituri la bugetul de stat si nu neaparat primitoare de subventii, pentru ca, intr-un final, consolidarea fiscala si eficientizarea modului in care sunt cheltuiti banii publici reprezinta o cauza foarte importanta pentru progresul Romaniei, in anii care urmeaza”, a adaugat Tanasescu. Totodata, FMI a imbunatatit estimarea pentru acest an privind cresterea economica la nivelul Europei de Est cu 0,5 puncte procentuale, la 3,6%, in timp ce economia globala este asteptat sa creasca cu 4,4%. In Romania este asteptat un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5% in 2011. | Cele noua grupuri semnatare ale scrisorii bilaterale de angajament detin peste 70% din sistemul bancar romanesc Analistii economici considera ca o eventuala renuntare la acordul de la Viena, prin care bancile s-au angajat sa-si mentina expunerea pe plan local, va crea o anumita incertitudine la nivelul sistemului bancar. Cu toate acestea, ei considera ca de la semnarea angajamentului si pana in prezent, institutiile de credit au avut putine oportunitati de a investii banii in Romania si ca doar finantarea deficitului nu este suficienta pentru modelul de business bancar.Fondul Monetar International (FMI) a observat ca bancile-mama isi mentin voluntar expunerea pe Romania si, astfel, institutia ia in calcul renuntarea la acordul de la Viena odata cu parafarea unei noi intelegeri, de tip preventiv, cu autoritatile de la Bucuresti. Semnatare, in august 2009 la Viena, a unei scrisori bilaterale de angajament, grupurile-mama ale principalelor noua banci cu capital strain - Erste Bank, Raiffeisen International, Volksbank, [[UniCredit]], Societe Generale, Eurobank EFG, [[National Bank of Greece]], Alpha Bank si Piraeus Bank - au decis in acel moment sa-si mentina nivelul expunerii pe piata locala la nivelul din martie si a ratei de solvabilitate de peste 10%. Cele noua grupuri bancare detin peste 70% din piata din Romania.„Va exista o mai mare incertitudine in sistemul bancar daca se renunta la acordul de la Viena. Mentinerea expunerii era importanta pentru increderea dintre societate si banci. Institutiile de credit nu au avut de pierdut ca au lasat banii in Romania. Totusi, ma astept la iesiri de capital, dar nu masive”, a declarat pentru „Financiarul” analistul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte la [[BRD]] - Groupe Société Générale. Oportunitati de investitii Reprezentantii Fondului au ajuns ieri in Romania, iar prima vizita a fost facuta la BNR, unde s-au avut in discutie subiectul lichiditatii bancare la nivel de sistem, dar si evolutia creditelor neperformante. Potrivit acordului dintre FMI, Comisia Europeana si Banca Nationala, expunerile bancilor pe piata romaneasca pot varia intr-o marja de plus/minus 5% fata de nivelul inregistrat in luna martie 2009. Analistii spun ca bancile nu au avut multe oportunitati de plasare a banilor si ca este normal ca acestea sa caute posibilitati de relocare a fondurilor. „Sunt oportunitati reduse pentru a plasa banii, de crestere a creditarii. Doar finantarea deficitului bugetar nu este suficienta pentru modelul de business bancar. La nivel economic suntem in faza de relocare a resurselor, iar Romania nu detine oportunitati in prezent pentru atragerea capitalului privat. Cand a fost semnat acordul de la Viena, bancile au considerat ca exista oportunitati in Romania, insa intarzierea cresterii economice a condus la disparitia acestora”, a precizat pentru „Financiarul” Adrian Mitroi, secretar general al CFA Romania. Companiile de stat - venituri la buget, nu subventii Viitorul acord cu FMI va contine masuri privind eficientizarea anumitor sectoare ale economiei, precum si accelerarea reformelor structurale in ceea ce priveste intreprinderile de stat, piata muncii, sanatate si educatie, a explicat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la institutia internationala, la radio RFI. Acesta spune ca intreprinderile de stat ar trebui sa aduca venituri la buget, in loc sa primeasca subventii.„Nu cred ca exista o solutie comuna pentru toate companiile, ele trebuie privite caz cu caz. Multe dintre ele au subventii din bani publici, multe dintre ele inregistreaza pierderi, inregistreaza arierate. Este limpede ca exista o nefunctionalitate a modului in care aceste companii isi desfasoara activitatea. Este foarte important ca aceste companii sa fie aducatoare de venituri la bugetul de stat si nu neaparat primitoare de subventii, pentru ca, intr-un final, consolidarea fiscala si eficientizarea modului in care sunt cheltuiti banii publici reprezinta o cauza foarte importanta pentru progresul Romaniei, in anii care urmeaza”, a adaugat Tanasescu. Totodata, FMI a imbunatatit estimarea pentru acest an privind cresterea economica la nivelul Europei de Est cu 0,5 puncte procentuale, la 3,6%, in timp ce economia globala este asteptat sa creasca cu 4,4%. In Romania este asteptat un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5% in 2011. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2011-01-26}} | {{DEFAULTSORT:-2011-01-26}} | ||
Versiunea curentă din 6 noiembrie 2024 11:42
Cele noua grupuri semnatare ale scrisorii bilaterale de angajament detin peste 70% din sistemul bancar romanesc Analistii economici considera ca o eventuala renuntare la acordul de la Viena, prin care bancile s-au angajat sa-si mentina expunerea pe plan local, va crea o anumita incertitudine la nivelul sistemului bancar. Cu toate acestea, ei considera ca de la semnarea angajamentului si pana in prezent, institutiile de credit au avut putine oportunitati de a investii banii in Romania si ca doar finantarea deficitului nu este suficienta pentru modelul de business bancar.Fondul Monetar International (FMI) a observat ca bancile-mama isi mentin voluntar expunerea pe Romania si, astfel, institutia ia in calcul renuntarea la acordul de la Viena odata cu parafarea unei noi intelegeri, de tip preventiv, cu autoritatile de la Bucuresti. Semnatare, in august 2009 la Viena, a unei scrisori bilaterale de angajament, grupurile-mama ale principalelor noua banci cu capital strain - Erste Bank, Raiffeisen International, Volksbank, UniCredit, Societe Generale, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Alpha Bank si Piraeus Bank - au decis in acel moment sa-si mentina nivelul expunerii pe piata locala la nivelul din martie si a ratei de solvabilitate de peste 10%. Cele noua grupuri bancare detin peste 70% din piata din Romania.„Va exista o mai mare incertitudine in sistemul bancar daca se renunta la acordul de la Viena. Mentinerea expunerii era importanta pentru increderea dintre societate si banci. Institutiile de credit nu au avut de pierdut ca au lasat banii in Romania. Totusi, ma astept la iesiri de capital, dar nu masive”, a declarat pentru „Financiarul” analistul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte la BRD - Groupe Société Générale. Oportunitati de investitii Reprezentantii Fondului au ajuns ieri in Romania, iar prima vizita a fost facuta la BNR, unde s-au avut in discutie subiectul lichiditatii bancare la nivel de sistem, dar si evolutia creditelor neperformante. Potrivit acordului dintre FMI, Comisia Europeana si Banca Nationala, expunerile bancilor pe piata romaneasca pot varia intr-o marja de plus/minus 5% fata de nivelul inregistrat in luna martie 2009. Analistii spun ca bancile nu au avut multe oportunitati de plasare a banilor si ca este normal ca acestea sa caute posibilitati de relocare a fondurilor. „Sunt oportunitati reduse pentru a plasa banii, de crestere a creditarii. Doar finantarea deficitului bugetar nu este suficienta pentru modelul de business bancar. La nivel economic suntem in faza de relocare a resurselor, iar Romania nu detine oportunitati in prezent pentru atragerea capitalului privat. Cand a fost semnat acordul de la Viena, bancile au considerat ca exista oportunitati in Romania, insa intarzierea cresterii economice a condus la disparitia acestora”, a precizat pentru „Financiarul” Adrian Mitroi, secretar general al CFA Romania. Companiile de stat - venituri la buget, nu subventii Viitorul acord cu FMI va contine masuri privind eficientizarea anumitor sectoare ale economiei, precum si accelerarea reformelor structurale in ceea ce priveste intreprinderile de stat, piata muncii, sanatate si educatie, a explicat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la institutia internationala, la radio RFI. Acesta spune ca intreprinderile de stat ar trebui sa aduca venituri la buget, in loc sa primeasca subventii.„Nu cred ca exista o solutie comuna pentru toate companiile, ele trebuie privite caz cu caz. Multe dintre ele au subventii din bani publici, multe dintre ele inregistreaza pierderi, inregistreaza arierate. Este limpede ca exista o nefunctionalitate a modului in care aceste companii isi desfasoara activitatea. Este foarte important ca aceste companii sa fie aducatoare de venituri la bugetul de stat si nu neaparat primitoare de subventii, pentru ca, intr-un final, consolidarea fiscala si eficientizarea modului in care sunt cheltuiti banii publici reprezinta o cauza foarte importanta pentru progresul Romaniei, in anii care urmeaza”, a adaugat Tanasescu. Totodata, FMI a imbunatatit estimarea pentru acest an privind cresterea economica la nivelul Europei de Est cu 0,5 puncte procentuale, la 3,6%, in timp ce economia globala este asteptat sa creasca cu 4,4%. In Romania este asteptat un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1,5% in 2011.