Dan Suciu, BNR:Politica Bancii Nationale nu permite plasarea rezervei valutare in actiuni - 14 iulie 2016: Diferență între versiuni

BANCA Naţională a României preferă să investească propriile rezerve internaţionale de aproape 31,7 miliarde de euro în obligaţiuni, aur sau plasamente la alte instituţii financiare, şi nu în active mai riscante, precum acţiuni, sau în alte instrumente financiare complexe, care oferă randamente mult mai mari, dar cu riscuri mult mai ridicate. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat pentru ZF că Banca Naţională nu investeşte rezerva valutară în acţiuni şi că 'o eventuală schimbare în această privinţă va putea fi luată doar printr-o decizie a Consiliului de Adminsitraţie al BNR". însă unele bănci centrale, precum Banca Naţională a Elveţiei sau Banca Japoniei, au o altă abordare în privinţa administrării rezervelor internaţionale şi investesc o parte din acestea pe piaţa de capital cu scopul de a obţine randamente mult mai mari într-o eră în care activele cândva considerate 'sigure" oferă dobânzi negative sau în cel mai bun caz aproape nule. Spre exemplu, Banca Naţională a Elveţiei investeşte aproape o cincime din rezerva valutară, 120 mld. franci, în acţiuni listate pe bursele ameri cane, europene, dar şi în economii emergente, scrie Financial Times. Elveţia are a treia cea mai mare rezervă valutară din lume, după China şi Japonia. Banca Naţională a Elveţiei a folosit deja 60 mld. BANCA Naţională a României preferă să investească propriile rezerve internaţionale de aproape 31,7 miliarde de euro în obligaţiuni, aur sau plasamente la alte instituţii financiare, şi nu în active mai riscante, precum acţiuni, sau în alte instrumente financiare complexe, care oferă randamente mult mai mari, dar cu riscuri mult mai ridicate. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat pentru ZF că Banca Naţională nu investeşte rezerva valutară în acţiuni şi că 'o eventuală schimbare în această privinţă va putea fi luată doar printr-o decizie a Consiliului de Adminsitraţie al BNR". însă unele bănci centrale, precum Banca Naţională a Elveţiei sau Banca Japoniei, au o altă abordare în privinţa administrării rezervelor internaţionale şi investesc o parte din acestea pe piaţa de capital cu scopul de a obţine randamente mult mai mari într-o eră în care activele cândva considerate 'sigure" oferă dobânzi negative sau în cel mai bun caz aproape nule. Spre exemplu, Banca Naţională a Elveţiei investeşte aproape o cincime din rezerva valutară, 120 mld. franci, în acţiuni listate pe bursele ameri cane, europene, dar şi în economii emergente, scrie Financial Times. Elveţia are a treia cea mai mare rezervă valutară din lume, după China şi Japonia. Banca Naţională a Elveţiei a folosit deja 60 mld. BANCA Naţională a României preferă să investească propriile rezerve internaţionale de aproape 31,7 miliarde de euro în obligaţiuni, aur sau plasamente la alte instituţii financiare, şi nu în active mai riscante, precum acţiuni, sau în alte instrumente financiare complexe, care oferă randamente mult mai mari, dar cu riscuri mult mai ridicate. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a declarat pentru ZF că Banca Naţională nu investeşte rezerva valutară în acţiuni şi că 'o eventuală schimbare în această privinţă va putea fi luată doar printr-o decizie a Consiliului de Adminsitraţie al BNR". însă unele bănci centrale, precum Banca Naţională a Elveţiei sau Banca Japoniei, au o altă abordare în privinţa administrării rezervelor internaţionale şi investesc o parte din acestea pe piaţa de capital cu scopul de a obţine randamente mult mai mari într-o eră în care activele cândva considerate 'sigure" oferă dobânzi negative sau în cel mai bun caz aproape nule. Spre exemplu, Banca Naţională a Elveţiei investeşte aproape o cincime din rezerva valutară, 120 mld. franci, în acţiuni listate pe bursele ameri cane, europene, dar şi în economii emergente, scrie Financial Times. Elveţia are a treia cea mai mare rezervă valutară din lume, după China şi Japonia. Banca Naţională a Elveţiei a folosit deja 60 mld. dolari din rezerve pentru a cumpăra acţiuni pe bursele americane. Printre sectoarele preferate se află tehnologia, unde banca are deţineri la Apple şi Microsoft de peste un miliard de dolari, telecomunicaţii (AT&T şi Verizon) şi sectorul bunurilor de larg consum (P&G şi Johnson & Johnson). Chiar dacă randamentul acţiunilor de pe bursă devine din ce în ce mai mare raportat la cel oferit de obligaţiuni, lichiditatea titlurilor de pe piaţa de capital este mai mică decât a instrumentelor folosite în mod obişnuit de băncile centrale şi de asemenea ca bancă centrală, Banca Naţională a Elveţiei nu poate să ia poziţii contrare împotriva propriei sale monede, ceea ce face imposibil să se asigure împotriva riscurilor. O altă bancă centrală care a cumpărat acţiuni pe piaţa de capital este Banca Japoniei, care datorită programului său de creare de monedă pentru stimularea economiei cumpără acţiuni pe bursa din Tokio, ajungând să fie în top 10 acţionari la 90% din firmele incluse în Nikkei 225. Banca a ajuns să deţină 1,6% din capitalizarea bursei din Tokio, acţiunile valorând 86 miliarde dolari. Spre comparaţie, fondul de pensii al Japoniei deţine 5% din activele pe bursă. BNR avea o rezervă valutară de 31,73 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie, la care se adaugă deţinerile m aur de 3,9 miliarde euro, rezerva fiind cu 2% sub nivelul din luna precentă. La sfârşitul anului 2015, România avea rezerve internaţionale de 35,5 miliarde euro, inclusiv deţinerile de aur, care în acel interval a oferit băncii centrale un randament de 0,03% pe an, un minim istoric aflat sub nivelul de 0,17% din anul precedent şi a adus BNR un venit de 9 milioane euro. Banca Elveţiei nu se fereşte să investească în acţiuni Deţineriile Băncii Naţionale a Elveţiei pe bursele americane.