Sechelele colapsului FNI. Fondurile romanesti de investitii au active de doar 5,5% din PIB. Media europeana este de 124% - 09 noiembrie 2016: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Fondurile locale din România au o pondere de 5,5% din economie, comparativ cu 124% cât este media europeană, chiar dacă scăderea dobânzilor la depozite a ajutat în ultimii ani industria fondurilor de investiţii. Depozitele populaţiei au 20% din PIB, în timp ce activele celor 37 de instituţii de credit au jumătate din economia de 750 de miliarde de lei a României. Analiştii explică faptul că un alt element care stă la baza ponderii reduse în PIB este reprezentat şi de sechelele cu care românii au rămas de la căderea în mai 2000 a Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 mil. dolari. „România practică un handicap pornind de la FNI. În al doilea rând, randamentele nu erau puternic diferenţiate de dobânzile bancare. Iar în al treilea rând, românii încep să depăşească faza de consum din ultimii ani“, explică analistul pe piaţa de capital Rareş Nilaş. | Fondurile locale din România au o pondere de 5,5% din economie, comparativ cu 124% cât este media europeană, chiar dacă scăderea dobânzilor la depozite a ajutat în ultimii ani industria fondurilor de investiţii. Depozitele populaţiei au 20% din PIB, în timp ce activele celor 37 de instituţii de credit au jumătate din economia de 750 de miliarde de [[lei]] a României. Analiştii explică faptul că un alt element care stă la baza ponderii reduse în PIB este reprezentat şi de sechelele cu care românii au rămas de la căderea în mai 2000 a Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 mil. dolari. „România practică un handicap pornind de la FNI. În al doilea rând, randamentele nu erau puternic diferenţiate de dobânzile bancare. Iar în al treilea rând, românii încep să depăşească faza de consum din ultimii ani“, explică analistul pe piaţa de capital Rareş Nilaş. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2016-11-09}} | {{DEFAULTSORT:-2016-11-09}} | ||
Versiunea curentă din 5 octombrie 2023 14:00
Fondurile locale din România au o pondere de 5,5% din economie, comparativ cu 124% cât este media europeană, chiar dacă scăderea dobânzilor la depozite a ajutat în ultimii ani industria fondurilor de investiţii. Depozitele populaţiei au 20% din PIB, în timp ce activele celor 37 de instituţii de credit au jumătate din economia de 750 de miliarde de lei a României. Analiştii explică faptul că un alt element care stă la baza ponderii reduse în PIB este reprezentat şi de sechelele cu care românii au rămas de la căderea în mai 2000 a Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cea mai mare fraudă financiară cifrată la 300 mil. dolari. „România practică un handicap pornind de la FNI. În al doilea rând, randamentele nu erau puternic diferenţiate de dobânzile bancare. Iar în al treilea rând, românii încep să depăşească faza de consum din ultimii ani“, explică analistul pe piaţa de capital Rareş Nilaş.