Depozitarul Central mizeaza pe noutati tehnice pentru a readuce strainii in piata - 08 ianuarie 2010: Diferență între versiuni

Plata electronica a dividendelor si sistemul SWIFT sunt prioritare. Depozitarul Central, institutia care asigura post-tranzactionarea pe Bursa de la Bucuresti, va iesi in lunile urmatoare cu o serie de noutati tehnice cum sunt plata electronica a dividendelor sau comunicarea prin plat forma SWIFT, servicii despre care spune ca vor contribui la reaprinderea interesului strainilor pentru piata romaneasca. Obiectivul principal al Depozitarului in 2010 este continuarea modernizarii infrastructurii de post-tranzactionare si ali nierea la standardele celor mai dez vol tate piete europene, spun reprezentantii institutiei. „Avem o legatura stransa cu cei mai importanti depozitari centrali din Uni u nea Europeana si este firesc ca proiectele noa­stre ce urmeaza a fi initiate sa fie simi lare cu cele oferite de aceste insti tutii, fiind in consecinta optime pentru toti participantii la sistemul RoClear”, sus tine directorul general al DC Adriana Tanasoiu. Cele mai „fierbinti” proiecte sunt serviciul de imprumut de instrumente financiare si cel de plata a dividendelor, care asteapta ultimele aprobari din partea autoritatilor de reglementare si vor fi lansate cat de curand. „Unul dintre serviciile pe care vrem sa le punem la dispozitia companiilor cu care avem contract este cel de plata a dividendelor. Ne dorim de asemenea ca serviciul de imprumut de instrumente financiare sa fie disponibil partici pan tilor la piata cat mai curand posibil, dupa primirea aprobarilor finale din par tea autoritatii pietei”, a continuat Tanasoiu. Un alt pariu este inceperea schim bu ri lor de informatii financiare cu parti ci pantii la piata prin intermediul sis te mului SWIFT (Society for World wide Interbank Financial Teleco­mmunica tions). Platforma ofera institutiilor finan ciare din intreaga lume produse si ser v­icii care permit schimbul de infor ma tii pe o baza standardizata si va fi im plementata, la initiativa Bancii Centrale Europene, in toate statele membre UE. „Utilizarea mesajelor SWIFT va contribui la alinierea DC la practicile si ini tiativele internationale, inclusiv in ceea ce priveste standardizarea protocoa lelor de comunicatie, respectiv reflec tarea tranzactiilor cu instrumente finan ciare in mesaje cu format standardizat, metode comune de citire, interpretare si reformatare a acestor mesaje”, a explicat sefa Depozitarului. Strainii intra, romanii ies Familiarizati deja cu produsele ce urmeaza sa fie lansate de Depozitar, nerezidentii vor primi un motiv in plus pentru a reveni la Bucuresti. „Investitorii internationali sunt obis nuiti sa foloseasca astfel de servicii pe pie tele din Europa, iar modalitatea in care Depozitarul Central le-a dezvoltat este similara cu a depozitarilor euro peni. Suntem convinsi ca in momentul in care noile servicii vor deveni func tionale si in Romania interesul pentru piata locala va creste semnificativ, cu efecte directe asupra lichiditatii”, sustine Tanasoiu. De cealalta parte, din ce in ce mai multi jucatori locali incep sa testeze plasamentele pe pietele externe, cu atat mai mult cu cat DC a finalizat la sfarsitul anului trecut legaturi transfrontaliere cu 16 din cele mai importante piete de capital internationale, care au redus semnificativ costurile de tranzactionare. „Apetitul investitorilor locali pentru plasamentele externe este in continua cres tere, pentru ca ele le ofera posi bili tatea sa-si diversifice portofoliul si im plicit sa-si reduca gradul de risc. Dupa realizarea legaturilor cu depozitarii celor 16 state, investitorii locali au acum acces la o gama foarte larga de instrumente finan ciare, inclusiv eurobonduri, depo zitate in tarile respective”, mai spune Tanasoiu. Anul trecut depozitarul si-a depasit bugetul Rulajele au scazut puternic anul tre cut pe Bursa de la Bucuresti, ajungand la 4,8 milioane de euro (20,4 milioane de lei) in medie pe sedinta, cea mai mo desta lichiditate din 2004 incoace. Sefa Depozitarului admite ca reculul a fost inevitabil resimtit si la nivelul volumelor decontate, dar spune ca institutia a reusit sa-si echilibreze balanta financiara prin diversificarea surselor de venit si prin reducerea cheltuielilor. „Volumele de decontare procesate in cursul anului trecut au fost mai reduse comparativ cu 2008. Totodata, au fost afec tate si volumele activitatilor aflate in core latie directa, cum ar fi numarul de ex trase de cont solicitate de investitori”, spu ne Tanasoiu. „Cu toate acestea, am reu sit sa echili bram balanta tocmai prin diversi fica rea tipurilor de servicii oferite, astfel incat veniturile realizate s-au situat in limita parametrilor plani ficati. Evident, toate aceste lucruri au fost dublate de o reducere a cheltuielilor, care au fost atent monitorizate pe tot par cur sul anu lui. Datorita acestei com binatii de factori, rezultatele financiare ale anului 2009 vor fi mai bune decat cele plani ficate, dar ceva mai reduse decat cele din 2008”, a continuat ea. „Avem datoria de a ne proteja investitiile” Un alt obiectiv al institutiei pentru 2010 este protejarea investitiilor realizate in inovare si modernizare. Depozitarul Central se afla in litigiu cu Bursa din Sibiu pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala in ceea ce priveste mai multe detalii de procedura care sunt redate identic in codul depo zitarului Sibex. „Avem datoria de a proteja inves­titiile pe care le-am facut si suntem ho tarati sa facem demersurile necesare in acest sens. Nu ma refer la standardele sau regulile de buna prac tica, ge neral acceptate pe plan interna tional, ci la modul concret de imple mentare a aces tora. Standardele in do­me niu au un grad mare de generalitate, dar eficienta si gradul de siguranta ale sistemului unui depozitar sunt rezul tatul moda lita tilor concrete si al proce durilor prin i n­ter mediul carora se pun in practica stan dardele. Aici apare ava ntajul com petitiv al unui depozitar fata de altul”, sustine Tanasoiu. Ea da drept exemplu modalitatea de implementare a standardului privind imprumutul de instrumente financiare. „Unul dintre standarde spune ca trebuie incurajat imprumutul de instrumente financiare pentru a reduce riscul de nedecontare. Modul concret in care se face acest imprumut nu este descris in niciun standard, este creatia noastra 100%. Preluarea de catre competitorii nos tri, cu «copy si paste», a meca nismului pe care noi l-am construit nu poate fi o practica concurentiala corec ta”, a incheiat direc torul DC.