Dupa modelul Cipru: Europa pregateste legea care ia din banii clientilor bancilor cu probleme - 12 aprilie 2013: Diferență între versiuni

Ministrii de finante din tarile Uniunii Europene vor analiza in aceasta vineri un proiect de lege prin care sa fie impuse pierderi deponentilor cu peste 100.000 de euro in conturi, precum si depozitelor interbancare, in cazul in care o banca intra in dificultate. Ministrii de finante din UE se vor intatlni maine la Dublin, Irlanda – tara care detine presedintia UE – pentru a discuta forma in care va aparea in 2015 noua lege privind redresarea si rezolutia bancilor.Potrivit Reuters, acestia vor lua in calcul si un proiect pregatit de oficialii irlandezi, in care se precizeaza ca vor suferi pierderi si depozitele interbancare cu maturitatea de pana la o luna, daca o banca intra in dificultate. De asemenea, potrivit documentului studiat de jurnalistii de la Reuters, deponentii vor suferi si ei pierderi, imediat dupa actionari. Astfel, la fel ca in cazul crizei din Cipru, deponentii cu pana la 100.000 de euro in conturi vor fi protejati, insa cei cu depozite peste acest prag vor suferi pierderi, in cazul in care banca la care au pus banii are probleme. Procesul poarta numele de bail-in. Banii confiscati vor fi folositi la recapitalizarea bancilor insolvente. (In ultimii ani, pana la Cipru, bancile au fost salvate din banii contribuabililor).Desi este promisa protectia deponentilor cu sub 100.000 de euro in banci, trebuie luata in calcul si situatia firmelor. Chiar si cele de dimensiuni mici au rulaje de peste 100.000 de euro in conturile curente, si o confiscare partiala a banilor le-ar pune probleme.Au promis ca actiunea din Cipru nu este un model pentru UEDe la startul crizei bancare din Cipru – in care deponentii mari vor suferi pierderi ce ar putea ajunge la 100% din sumele neasigurate – oficialii europeni au dat asigurari ca solutia aplicata in tara insulara este una singulara, si ca nu reprezinta un model pentru Europa. Ciprul, au spus acestia, este un paradis fiscal cu un sistem bancar mult prea mare pentru dimensiunea economiei, si ca este nevoie de contributia deponentilor care au cautat randamente ridicate pentru ca statul cipriot sa primeasca un bailout de 10 miliarde de euro. Istoria recenta a crizei europene arata ca de multe ori declaratiile capilor UE sunt contrazise de faptele ulterioare.Singurul care a rupt aceasta retorica este ministrul de finante al Olandei si noul sef al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Acesta declara recent ca: „Daca exista un risc in banca, prima noastra intrebare este 'OK, ce aveti voi, bancherii, de cand sa faceti? Ce puteti face sa va recapitalizati singuri?' Daca banca nu o poate face, atunci vom vorbi cu actionariii si cu detinatorii de obligatiuni si le vom cere lor sa contribuie la recapitalizarea bancii, si, daca este nevoie, si deponentilor neasigurati". In scurt timp, insa, olandezul si-a retras declaratiile.De asemenea, presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, declara recent ca actiunea din Cipru nu este un model.Pentru prima oare se vorbeste, insa, despre contributa la bail-in a bancilor care au depozitat banii la banci insolvente. In modelul propus, pierderile s-ar muta de la o banca la alta - astfel ca si bancile cu exces de lichiditatea care si-au asumat riscul sa le imprumute pe cele cu deficit ar putea intampina probleme. Asta ar duce la zadarnicirea increderii intre banci, in conditiile in care pietele neasigurate interbancare sunt oricum disfunctionale – bancile cu probleme acceseaza fie fonduri de la Banca Centrala Europeana, fie imprumuturi repo (cu garantii) de la alte banci. Criza din Cipru a contaminat si alte tari din regiune unde bancile s-au extins. In Romania, sucursala Bank of Cyprus este inchisa de doua saptamani, perioada in care clientii nu au acces la depozite. Cipriotii cauta cumparator pentru sucursala din Romania. In acelasi timp, si Marfin Bank trebuie sa isi caute actionar, din moment ce banca mama, Laiki Bank, va fi inchisa.