Romania va avea de rascumparat bonduri de aproape 9 mld. euro si 5 mld. dolari in urmatorii 10 ani - 22 mai 2014: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
Obligatiunile lansate de Ministerul Finantelor pe pietele externe care ajung la scadenta in urmatorii zece ani totalizeaza 8,75 mld. euro si 4,75 mld. dolari, primul an de rascumparare fiind 2015, conform scadentarului imprumuturilor angajate pana acum. In ultimii ani a crescut vizibil ponderea imprumuturilor in euro in structura datoriei publice a Romaniei. Daca in 2008 ponderea imprumuturilor in euro era de 27,7%, anul trecut a sarit la peste 50%. Volumul record la care a ajuns portofoliul total de obligatiuni externe lansate de Ministerul Finantelor, de peste 12 mld. euro, a adus Romania pe radarele unei categorii mai largi de investitori. In 2015 ajung la scadenta eurobonduri de 1 mld. de euro, iar in 2016, 2018 si 2019 statul va avea de acoperit scadente de 1,5 mld. de euro pe an, in contul sumelor atrase de pe piete. Cel mai mare imprumut in euro, de 2 mld. euro, ajunge la maturitate in 2020, iar pentru 2024 ramane de acoperit un imprumut de 1,25 mld. euro. Sumele imprumutate in dolari de pe pietele externe ajung la scadenta incepand cu anul 2022, potrivit unor statistici publicate intr-un raport al bancii RBS. Romania este in continuare dependenta de capitalurile straine atat pentru rostogolirea datoriei externe, cat si pentru finantarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fara rostogolirea acesteia se poate realiza numai daca se creeaza excedente sau se reduc rezervele valutare. Datoria publica externa s-a triplat in ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro in decembrie 2008. La sfarsitul lui 2008, cand a inceput sa se resimta criza in Romania, datoria externa publica reprezenta mai putin de 15% din datoria totala, iar acum ponderea este mai mult decat dubla. Trezoreria isi propune sa creasca in urmatorii doi ani ponderea finantarii de pe piata interna la 70%, dupa cum a declarat recent Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu managementul datoriei publice. | Obligatiunile lansate de Ministerul Finantelor pe pietele externe care ajung la scadenta in urmatorii zece ani totalizeaza 8,75 mld. euro si 4,75 mld. dolari, primul an de rascumparare fiind 2015, conform scadentarului imprumuturilor angajate pana acum. In ultimii ani a crescut vizibil ponderea imprumuturilor in euro in structura datoriei publice a Romaniei. Daca in 2008 ponderea imprumuturilor in euro era de 27,7%, anul trecut a sarit la peste 50%. Volumul record la care a ajuns portofoliul total de [[obligatiuni]] externe lansate de Ministerul Finantelor, de peste 12 mld. euro, a adus Romania pe radarele unei categorii mai largi de investitori. In 2015 ajung la scadenta eurobonduri de 1 mld. de euro, iar in 2016, 2018 si 2019 statul va avea de acoperit scadente de 1,5 mld. de euro pe an, in contul sumelor atrase de pe piete. Cel mai mare imprumut in euro, de 2 mld. euro, ajunge la maturitate in 2020, iar pentru 2024 ramane de acoperit un imprumut de 1,25 mld. euro. Sumele imprumutate in dolari de pe pietele externe ajung la scadenta incepand cu anul 2022, potrivit unor statistici publicate intr-un raport al bancii RBS. Romania este in continuare dependenta de capitalurile straine atat pentru rostogolirea datoriei externe, cat si pentru finantarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fara rostogolirea acesteia se poate realiza numai daca se creeaza excedente sau se reduc rezervele valutare. Datoria publica externa s-a triplat in ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro in decembrie 2008. La sfarsitul lui 2008, cand a inceput sa se resimta criza in Romania, datoria externa publica reprezenta mai putin de 15% din datoria totala, iar acum ponderea este mai mult decat dubla. Trezoreria isi propune sa creasca in urmatorii doi ani ponderea finantarii de pe piata interna la 70%, dupa cum a declarat recent Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu managementul datoriei publice. | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2014-05-22}} | {{DEFAULTSORT:-2014-05-22}} |
Versiunea curentă din 4 octombrie 2023 10:41
Obligatiunile lansate de Ministerul Finantelor pe pietele externe care ajung la scadenta in urmatorii zece ani totalizeaza 8,75 mld. euro si 4,75 mld. dolari, primul an de rascumparare fiind 2015, conform scadentarului imprumuturilor angajate pana acum. In ultimii ani a crescut vizibil ponderea imprumuturilor in euro in structura datoriei publice a Romaniei. Daca in 2008 ponderea imprumuturilor in euro era de 27,7%, anul trecut a sarit la peste 50%. Volumul record la care a ajuns portofoliul total de obligatiuni externe lansate de Ministerul Finantelor, de peste 12 mld. euro, a adus Romania pe radarele unei categorii mai largi de investitori. In 2015 ajung la scadenta eurobonduri de 1 mld. de euro, iar in 2016, 2018 si 2019 statul va avea de acoperit scadente de 1,5 mld. de euro pe an, in contul sumelor atrase de pe piete. Cel mai mare imprumut in euro, de 2 mld. euro, ajunge la maturitate in 2020, iar pentru 2024 ramane de acoperit un imprumut de 1,25 mld. euro. Sumele imprumutate in dolari de pe pietele externe ajung la scadenta incepand cu anul 2022, potrivit unor statistici publicate intr-un raport al bancii RBS. Romania este in continuare dependenta de capitalurile straine atat pentru rostogolirea datoriei externe, cat si pentru finantarea deficitului bugetar. Plata datoriei externe sau interne fara rostogolirea acesteia se poate realiza numai daca se creeaza excedente sau se reduc rezervele valutare. Datoria publica externa s-a triplat in ultimii cinci ani, de la 10,5 mld. euro in decembrie 2008. La sfarsitul lui 2008, cand a inceput sa se resimta criza in Romania, datoria externa publica reprezenta mai putin de 15% din datoria totala, iar acum ponderea este mai mult decat dubla. Trezoreria isi propune sa creasca in urmatorii doi ani ponderea finantarii de pe piata interna la 70%, dupa cum a declarat recent Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu managementul datoriei publice.