Rekkers,( BT): De la inceputul crizei am avut o politica agresiva de provizionare si ne-a prins bine - 22 noiembrie 2010: Diferență între versiuni
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
Banca Transilvania, institutie de credit cu capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de piata de 6,2%. De pe locul opt in ierarhia pe 2009 a celor mai mari banci de pe piata, Banca Transilvania (BT) a urcat pe patru dupa datele de la 30 septembrie 2010, majorandu-si cota de piata de la 5,9% la 6,2%. In 2008, banca detinea 5,4% din activele bilantiere ale sistemului bancar, clasandu-se pe locul sapte. "Locul al patrulea pe piata bancara este dovada faptului ca politica noastra de a continua sa acordam credite a dat roade. Noi chiar am creditat anul acesta si alaturi de CEC - tot banca romaneasca - am compensat restrangerea activitatii multor banci straine", a declarat Robert Rekkers, directorul general al BT, intr-un interviu pentru ZF. La noua luni, banca a raportat o crestere a soldului creditelor cu 8% fata de nivelul de la sfarsitul lui 2009, net peste media pietei. Totusi, obiectivul fixat la inceputul anului era mult mai ambitios, cu o crestere de 17%. "Nu este realizabila o asemenea crestere. Este greu sa ajungi la crestere de doua cifre pentru ca nu exista nici cerere suficienta, iar multi clienti nu se mai califica pentru obtinerea unui credit. Pentru trimestrul al patrulea nu ma astept la vreun salt spectaculos, dar vom mentine trendul ascedent. Terminam anul pe crestere si la credite, si la depozite." Rekkers sustine ca majorarea soldului creditelor nu s-a facut cu pretul asumarii unor riscuri care sa duca la o deteriorare substantiala a calitatii portofoliului si, oricum, banca a avut in ultimii doi ani o politica agresiva de provizionare. Ponderea creditelor neperformante (cu restante la plata mai mari de 90 de zile) a urcat la septembrie la 6,9%, de la 4,8% la inceputul anului. "Suntem clar sub media pietei si avem un grad de acoperire cu provizioane de 135% pentru ca am avut de la inceputul crizei o politica mai agresiva in constituirea de provizioane, atat deductibile, cat si nedeductibile." Seful BT anunta inca din decembrie 2008 constituirea unui provizion nespecific substantial si nedeductibil, care a afectat profitul, dar a preintampinat cresterea neperformantelor. "Este clar ca va continua perioada dificila in termeni de credite neperformante, care vor deveni mai numeroase. Din pacate criza nu s-a terminat, iar noi nu suntem imuni, dar sper sa continuam cu rezultate echilibrate si sper ca am gasit un drum pentru ca in 2011 sa ne mearga mai bine", spune Rekkers, care conduce de opt ani Banca Transilvania si afirma ca nu are ganduri de retragere. Spre deosebire de majoritatea celorlalti competitori mari, cu exceptia BRD si a CEC, raporteaza rezultate dupa standardele romanesti de contabilitate, care au cerinte mai severe in privinta necesarului de provizioane. Rekkers considera ca adoptarea standardelor internationale de raportare la 1 ianuarie 2012 va fi bine-venita, inclusiv din ratiuni de aliniere la practicile europene. La nivelul economiei, bancherul olandez care lucreaza in Romania de doisprezece ani spune ca incepe sa intrevada o crestere mica pentru 2011. "Exporturile cresc si ma bucur ca si prin clientii exportatori pe care ii avem - chiar daca nu multi - pot confirma ca sunt mai multe comenzi din afara, si pentru componente auto, si pentru mobila." Pe de alta parte, el se arata ingrijorat de ceea ce se intampla cu Irlanda. "A fost o suprainvestire in sectorul imobiliar intr-o tara care este de fapt doar o insula, s-a exagerat peste poate, iar bancile sunt foarte expuse. Este o lectie situatia de acolo. BT nu a avut insa nici apetitul, nici tipul de finantare necesar pentru a intra pe dezvoltarea de proiecte imobiliare, ceea ce in zilele acestea ne fereste de multe probleme." Prin profilul de business suntem in ochiul furtunii Rekkers spune ca politica bancii este de a-si asuma in continuare "risc romanesc", finantand cu predilectie IMM-uri din sectoare productive, comert sau constructii. "Datorita acestui profil de business suntem si noi in «ochiul furtunii», dar ne ajutam clientii de buna credinta, restructuram creditele, pentru ca ne dam seama ca singura cale este sa trecem prin criza alaturi de ei." In strategia pentru 2010, Banca Transilvania si-a stabilit ca obiectiv orientarea si spre clientela corporate, care genereaza mai multe venituri si rezista mai bine intr-o perioada de criza. "Cresterea creditului vine acum in mod cert mai mult de pe zona corporate, cererea de la persoane fizice si IMM-uri fiind redusa." La sfarsitul lunii septembrie, ponderea creditelor pentru companii era de aproape 60%. Rekkers remarca performanta diviziei pentru medici, ale carei afaceri cresc cu doua cifre, iar ponderea neperformantelor este redusa. "Si pentru 2011 astept crestere de cel putin 20%." Cat priveste clientela formata din companii mari, el spune ca BT si-a crescut anul acesta si expunerea, si numarul clientilor, si gradul de sofisticare al produselor si serviciilor pe care le ofera. "Facem eforturi sa devenim mai sofisticati, mai destepti, pentru a fi interlocutori valabili pentru aceasta categorie de clienti. Deja am ajuns sa fim luati in serios si avem acces la clienti mai mari." Slabirea concurentei a usurat accesarea unor companii mari - "desi sunt 40 de banci pe piata, nu mai sunt toate active". In acelasi timp, remarca lupta acerba pentru companiile de top. "Noi nu putem fi foarte agresivi cu preturile la euro pentru ca suntem o banca fara mama care sa ne aduca valuta ieftina. Ramanem o banca de | Banca Transilvania, institutie de credit cu capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de piata de 6,2%. De pe locul opt in ierarhia pe 2009 a celor mai mari banci de pe piata, Banca Transilvania (BT) a urcat pe patru dupa datele de la 30 septembrie 2010, majorandu-si cota de piata de la 5,9% la 6,2%. In 2008, banca detinea 5,4% din activele bilantiere ale sistemului bancar, clasandu-se pe locul sapte. "Locul al patrulea pe piata bancara este dovada faptului ca politica noastra de a continua sa acordam credite a dat roade. Noi chiar am creditat anul acesta si alaturi de CEC - tot banca romaneasca - am compensat restrangerea activitatii multor banci straine", a declarat Robert Rekkers, directorul general al BT, intr-un interviu pentru ZF. La noua luni, banca a raportat o crestere a soldului creditelor cu 8% fata de nivelul de la sfarsitul lui 2009, net peste media pietei. Totusi, obiectivul fixat la inceputul anului era mult mai ambitios, cu o crestere de 17%. "Nu este realizabila o asemenea crestere. Este greu sa ajungi la crestere de doua cifre pentru ca nu exista nici cerere suficienta, iar multi clienti nu se mai califica pentru obtinerea unui credit. Pentru trimestrul al patrulea nu ma astept la vreun salt spectaculos, dar vom mentine trendul ascedent. Terminam anul pe crestere si la credite, si la depozite." Rekkers sustine ca majorarea soldului creditelor nu s-a facut cu pretul asumarii unor riscuri care sa duca la o deteriorare substantiala a calitatii portofoliului si, oricum, banca a avut in ultimii doi ani o politica agresiva de provizionare. Ponderea creditelor neperformante (cu restante la plata mai mari de 90 de zile) a urcat la septembrie la 6,9%, de la 4,8% la inceputul anului. "Suntem clar sub media pietei si avem un grad de acoperire cu provizioane de 135% pentru ca am avut de la inceputul crizei o politica mai agresiva in constituirea de provizioane, atat deductibile, cat si nedeductibile." Seful BT anunta inca din decembrie 2008 constituirea unui provizion nespecific substantial si nedeductibil, care a afectat profitul, dar a preintampinat cresterea neperformantelor. "Este clar ca va continua perioada dificila in termeni de credite neperformante, care vor deveni mai numeroase. Din pacate criza nu s-a terminat, iar noi nu suntem imuni, dar sper sa continuam cu rezultate echilibrate si sper ca am gasit un drum pentru ca in 2011 sa ne mearga mai bine", spune Rekkers, care conduce de opt ani Banca Transilvania si afirma ca nu are ganduri de retragere. Spre deosebire de majoritatea celorlalti competitori mari, cu exceptia BRD si a CEC, raporteaza rezultate dupa standardele romanesti de contabilitate, care au cerinte mai severe in privinta necesarului de provizioane. Rekkers considera ca adoptarea standardelor internationale de raportare la 1 ianuarie 2012 va fi bine-venita, inclusiv din ratiuni de aliniere la practicile europene. La nivelul economiei, bancherul olandez care lucreaza in Romania de doisprezece ani spune ca incepe sa intrevada o crestere mica pentru 2011. "Exporturile cresc si ma bucur ca si prin clientii exportatori pe care ii avem - chiar daca nu multi - pot confirma ca sunt mai multe comenzi din afara, si pentru componente auto, si pentru mobila." Pe de alta parte, el se arata ingrijorat de ceea ce se intampla cu Irlanda. "A fost o suprainvestire in sectorul imobiliar intr-o tara care este de fapt doar o insula, s-a exagerat peste poate, iar bancile sunt foarte expuse. Este o lectie situatia de acolo. BT nu a avut insa nici apetitul, nici tipul de finantare necesar pentru a intra pe dezvoltarea de proiecte imobiliare, ceea ce in zilele acestea ne fereste de multe probleme." Prin profilul de business suntem in ochiul furtunii Rekkers spune ca politica bancii este de a-si asuma in continuare "risc romanesc", finantand cu predilectie IMM-uri din sectoare productive, comert sau constructii. "Datorita acestui profil de business suntem si noi in «ochiul furtunii», dar ne ajutam clientii de buna credinta, restructuram creditele, pentru ca ne dam seama ca singura cale este sa trecem prin criza alaturi de ei." In strategia pentru 2010, Banca Transilvania si-a stabilit ca obiectiv orientarea si spre clientela corporate, care genereaza mai multe venituri si rezista mai bine intr-o perioada de criza. "Cresterea creditului vine acum in mod cert mai mult de pe zona corporate, cererea de la persoane fizice si IMM-uri fiind redusa." La sfarsitul lunii septembrie, ponderea creditelor pentru companii era de aproape 60%. Rekkers remarca performanta diviziei pentru medici, ale carei afaceri cresc cu doua cifre, iar ponderea neperformantelor este redusa. "Si pentru 2011 astept crestere de cel putin 20%." Cat priveste clientela formata din companii mari, el spune ca BT si-a crescut anul acesta si expunerea, si numarul clientilor, si gradul de sofisticare al produselor si serviciilor pe care le ofera. "Facem eforturi sa devenim mai sofisticati, mai destepti, pentru a fi interlocutori valabili pentru aceasta categorie de clienti. Deja am ajuns sa fim luati in serios si avem acces la clienti mai mari." Slabirea concurentei a usurat accesarea unor companii mari - "desi sunt 40 de banci pe piata, nu mai sunt toate active". In acelasi timp, remarca lupta acerba pentru companiile de top. "Noi nu putem fi foarte agresivi cu preturile la euro pentru ca suntem o banca fara mama care sa ne aduca valuta ieftina. Ramanem o banca de lei, cu doua treimi din bilant, iar aici putem fi si noi agresivi." El spune ca in cazul creditelor in euro incearca sa compenseze deficitul de competitivitate la pret printr-o operativitate mai mare si o intelegere mai atenta a nevoilor clientilor. "Pretul este important, dar si sustinerea pe termen lung conteaza. Nu vrem cota de piata prin preturi de dumping." Pe de alta parte, Rekkers sustine ca BT ramane fundamental o banca pentru IMM-uri, care constituie "baza", in pofida profilului de risc mai ridicat al acestei categorii de clienti. Ordonanta 50 ne baga in aceeasi oala cu bancile straine, dar noi suntem banca romaneasca Seful BT afirma ca banca va continua sa plateasca o prima de pret la depozitele in euro pentru ca trebuie sa aiba o oferta atractiva pentru a atrage lichiditati. Recent, guvernatorul BNR Mugur Isarescu se declara surprins de nivelurile ridicate ale dobanzilor practicate de banci la depozitele in euro. "In Romania este lipsa de euro. Pentru noi, care nici nu avem banca-mama, este clar ca trebuie sa fim atractivi prin pret si vom continua politica de a oferi dobanzi mai mari", explica Rekkers. In acest context, el se declara un adversar al Ordonantei 50 privind contractele de credit, care cere aplicarea unei formule de calcul al pretului creditelor in euro formata din EURIBOR plus o marja. "Sper sa inteleaga cineva ca unei banci romanesti nu i se poate aplica automat aceasta conceptie. BT nu este Deutsche Bank, noi ne finantam in euro practic ca orice roman, adica ceva de genul 4% plus marja, iar pentru client ar trebui sa avem inca o marja. Nu putem face business la modul acesta" In schimb, Rekkers sustine ca BT nu are probleme cu "comisioane ascunse". "Am avut oferte transparente, nu aici este problema pentru noi, dar vreau sa fie clar ca nu suntem straini sa fim pusi in aceeasi oala si astept o decizie echilibrata in forma finala a ordonantei." | ||
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2010-11-22}} | {{DEFAULTSORT:-2010-11-22}} |
Versiunea curentă din 16 mai 2023 16:46
Banca Transilvania, institutie de credit cu capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de piata de 6,2%. De pe locul opt in ierarhia pe 2009 a celor mai mari banci de pe piata, Banca Transilvania (BT) a urcat pe patru dupa datele de la 30 septembrie 2010, majorandu-si cota de piata de la 5,9% la 6,2%. In 2008, banca detinea 5,4% din activele bilantiere ale sistemului bancar, clasandu-se pe locul sapte. "Locul al patrulea pe piata bancara este dovada faptului ca politica noastra de a continua sa acordam credite a dat roade. Noi chiar am creditat anul acesta si alaturi de CEC - tot banca romaneasca - am compensat restrangerea activitatii multor banci straine", a declarat Robert Rekkers, directorul general al BT, intr-un interviu pentru ZF. La noua luni, banca a raportat o crestere a soldului creditelor cu 8% fata de nivelul de la sfarsitul lui 2009, net peste media pietei. Totusi, obiectivul fixat la inceputul anului era mult mai ambitios, cu o crestere de 17%. "Nu este realizabila o asemenea crestere. Este greu sa ajungi la crestere de doua cifre pentru ca nu exista nici cerere suficienta, iar multi clienti nu se mai califica pentru obtinerea unui credit. Pentru trimestrul al patrulea nu ma astept la vreun salt spectaculos, dar vom mentine trendul ascedent. Terminam anul pe crestere si la credite, si la depozite." Rekkers sustine ca majorarea soldului creditelor nu s-a facut cu pretul asumarii unor riscuri care sa duca la o deteriorare substantiala a calitatii portofoliului si, oricum, banca a avut in ultimii doi ani o politica agresiva de provizionare. Ponderea creditelor neperformante (cu restante la plata mai mari de 90 de zile) a urcat la septembrie la 6,9%, de la 4,8% la inceputul anului. "Suntem clar sub media pietei si avem un grad de acoperire cu provizioane de 135% pentru ca am avut de la inceputul crizei o politica mai agresiva in constituirea de provizioane, atat deductibile, cat si nedeductibile." Seful BT anunta inca din decembrie 2008 constituirea unui provizion nespecific substantial si nedeductibil, care a afectat profitul, dar a preintampinat cresterea neperformantelor. "Este clar ca va continua perioada dificila in termeni de credite neperformante, care vor deveni mai numeroase. Din pacate criza nu s-a terminat, iar noi nu suntem imuni, dar sper sa continuam cu rezultate echilibrate si sper ca am gasit un drum pentru ca in 2011 sa ne mearga mai bine", spune Rekkers, care conduce de opt ani Banca Transilvania si afirma ca nu are ganduri de retragere. Spre deosebire de majoritatea celorlalti competitori mari, cu exceptia BRD si a CEC, raporteaza rezultate dupa standardele romanesti de contabilitate, care au cerinte mai severe in privinta necesarului de provizioane. Rekkers considera ca adoptarea standardelor internationale de raportare la 1 ianuarie 2012 va fi bine-venita, inclusiv din ratiuni de aliniere la practicile europene. La nivelul economiei, bancherul olandez care lucreaza in Romania de doisprezece ani spune ca incepe sa intrevada o crestere mica pentru 2011. "Exporturile cresc si ma bucur ca si prin clientii exportatori pe care ii avem - chiar daca nu multi - pot confirma ca sunt mai multe comenzi din afara, si pentru componente auto, si pentru mobila." Pe de alta parte, el se arata ingrijorat de ceea ce se intampla cu Irlanda. "A fost o suprainvestire in sectorul imobiliar intr-o tara care este de fapt doar o insula, s-a exagerat peste poate, iar bancile sunt foarte expuse. Este o lectie situatia de acolo. BT nu a avut insa nici apetitul, nici tipul de finantare necesar pentru a intra pe dezvoltarea de proiecte imobiliare, ceea ce in zilele acestea ne fereste de multe probleme." Prin profilul de business suntem in ochiul furtunii Rekkers spune ca politica bancii este de a-si asuma in continuare "risc romanesc", finantand cu predilectie IMM-uri din sectoare productive, comert sau constructii. "Datorita acestui profil de business suntem si noi in «ochiul furtunii», dar ne ajutam clientii de buna credinta, restructuram creditele, pentru ca ne dam seama ca singura cale este sa trecem prin criza alaturi de ei." In strategia pentru 2010, Banca Transilvania si-a stabilit ca obiectiv orientarea si spre clientela corporate, care genereaza mai multe venituri si rezista mai bine intr-o perioada de criza. "Cresterea creditului vine acum in mod cert mai mult de pe zona corporate, cererea de la persoane fizice si IMM-uri fiind redusa." La sfarsitul lunii septembrie, ponderea creditelor pentru companii era de aproape 60%. Rekkers remarca performanta diviziei pentru medici, ale carei afaceri cresc cu doua cifre, iar ponderea neperformantelor este redusa. "Si pentru 2011 astept crestere de cel putin 20%." Cat priveste clientela formata din companii mari, el spune ca BT si-a crescut anul acesta si expunerea, si numarul clientilor, si gradul de sofisticare al produselor si serviciilor pe care le ofera. "Facem eforturi sa devenim mai sofisticati, mai destepti, pentru a fi interlocutori valabili pentru aceasta categorie de clienti. Deja am ajuns sa fim luati in serios si avem acces la clienti mai mari." Slabirea concurentei a usurat accesarea unor companii mari - "desi sunt 40 de banci pe piata, nu mai sunt toate active". In acelasi timp, remarca lupta acerba pentru companiile de top. "Noi nu putem fi foarte agresivi cu preturile la euro pentru ca suntem o banca fara mama care sa ne aduca valuta ieftina. Ramanem o banca de lei, cu doua treimi din bilant, iar aici putem fi si noi agresivi." El spune ca in cazul creditelor in euro incearca sa compenseze deficitul de competitivitate la pret printr-o operativitate mai mare si o intelegere mai atenta a nevoilor clientilor. "Pretul este important, dar si sustinerea pe termen lung conteaza. Nu vrem cota de piata prin preturi de dumping." Pe de alta parte, Rekkers sustine ca BT ramane fundamental o banca pentru IMM-uri, care constituie "baza", in pofida profilului de risc mai ridicat al acestei categorii de clienti. Ordonanta 50 ne baga in aceeasi oala cu bancile straine, dar noi suntem banca romaneasca Seful BT afirma ca banca va continua sa plateasca o prima de pret la depozitele in euro pentru ca trebuie sa aiba o oferta atractiva pentru a atrage lichiditati. Recent, guvernatorul BNR Mugur Isarescu se declara surprins de nivelurile ridicate ale dobanzilor practicate de banci la depozitele in euro. "In Romania este lipsa de euro. Pentru noi, care nici nu avem banca-mama, este clar ca trebuie sa fim atractivi prin pret si vom continua politica de a oferi dobanzi mai mari", explica Rekkers. In acest context, el se declara un adversar al Ordonantei 50 privind contractele de credit, care cere aplicarea unei formule de calcul al pretului creditelor in euro formata din EURIBOR plus o marja. "Sper sa inteleaga cineva ca unei banci romanesti nu i se poate aplica automat aceasta conceptie. BT nu este Deutsche Bank, noi ne finantam in euro practic ca orice roman, adica ceva de genul 4% plus marja, iar pentru client ar trebui sa avem inca o marja. Nu putem face business la modul acesta" In schimb, Rekkers sustine ca BT nu are probleme cu "comisioane ascunse". "Am avut oferte transparente, nu aici este problema pentru noi, dar vreau sa fie clar ca nu suntem straini sa fim pusi in aceeasi oala si astept o decizie echilibrata in forma finala a ordonantei."