Mai merita economiile in valuta? La un depozit de 400 Euro pe trei luni nu mai iei nici banii depusi - 14 iunie 2011: Diferență între versiuni

Cu comisioane mari de retragere de numerar si dobanzi mici, clientii care fac economii in valuta ajung sa nu mai scoata de la banca nici macar banii depusi. Cresterea incasarilor din operatiunile curente a fost principalul obiectiv al bancherilor in ultimii doi ani, in conditiile in care prabusirea vanzarilor de credite i-a fortat sa caute surse alternative de venit. Astfel s-a ajuns in situatia in care un client care constituie un depozit in valuta pe trei luni - una dintre scaden­tele preferate - sa retraga mai putini bani decat au depus daca merg la ghiseul bancii in oricare alta zi decat cea de scadenta. Multe banci nu percep comision de retragere in ziua in care depozitul ajunge la maturitate. "Exista o practica foarte variata in ceea ce priveste comisioanele de retragere. Acum cinci-sase ani existau foarte putine comisioane, dar paleta s-a diversificat foarte mult in ultima perioada. Bancile incearca astfel sa-si mareasca baza de venituri deoarece castigurile din marja de dobanda s-au ingustat si si-au dat seama ca nu se pot baza pe o singura sursa de venit", comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia. Comisioanele percepute de banci la retragerile de numerar in valuta variaza intre 0,3% si 0,75% din suma retrasa, fiind stabilite praguri minime care pornesc de la 1 euro (BRD, Alpha, Bancpost sau RBS) si pot ajunge pana la 5 euro (la ING Bank). De exemplu, la un depozit de 400 de euro pe trei luni, la o rata a dobanzii de 3% pe an, castigul brut al clientului este de 3 euro, suma din care se retine un impozit de 16%, adica 0,5 euro. Daca depozitul nu este lichidat in ziua scadentei, clientul poate ajunge sa plateasca si un comision de retragere de pana la cinci euro, ceea ce inseamna ca intr-un final va incasa numai 397,5 euro. Daca adaugam si impactul inflatiei, pierderea este chiar mai mare, iar la acestea se pot adauga si fluctuatii nefavorabile de curs. O pierdere mai importanta inregistreaza deponentii care isi retrag banii in­ainte de prima sca­denta si care platesc comisionul de retragere numerar direct din suma depusa initial. Aces­tia primesc in cele mai multe cazuri doar dobanda standard bonificata la sumele tinute in contul curent, respectiv 0,1 sau 0,2% pe an, ceea ce incurajeaza economisirea pe termen scurt. Chiar daca isi tin banii ani intregi la banca, romanii prefera depozitele pe termen scurt, media fiind de trei luni, pentru ca in eventualitatea in care au nevoie mai repede de banii respectivi sa nu piarda dobanda sau sa fie nevoiti sa plateaca comision de retragere. Americanii de la Citibank percep un comision de 0,3% la sumele in valuta retrase la ghiseu, in timp ce la RBS comisionul ajunge la 0,75%. Majoritatea bancilor percep insa o taxa de 0,5% si impun un prag minim de 2-3 euro. ING Bank are un prag minim de 5 euro, iar cel mai scazut prag este stabilit de Banca Transilvania, de 0,6 euro. Majoritatea bancilor nu percep comision de retragere a banilor in ziua scadentei si numai daca maturitatea depozitului este mai mare de o luna. BCR, cea mai mare banca locala dupa active, taxeaza insa clientii cu 0,5%, minimum 3 euro, chiar si in ziua scadentei, daca banii au fost depusi pe o perioada mai mica de 12 luni. Clientii care economisesc pe mai mult de 12 luni sunt scutiti de comision doar la prima scadenta a depozitului. Dobanzile la depozitele in euro au scazut semnificativ in ultimul an si jumatate, ajungand la o medie de 3% pe an, dupa ce in 2009 bonificatiile urcasera pana la 6-7% pe an. Economisirea in valuta a devenit astfel rentabila doar pentru sume mari. In aceste conditii, soldul depozitelor in valuta ale clientilor individuali a scazut cu 0,6% in aprilie si a ajuns la echivalentul a 9,5 miliarde de euro. Cresterea anuala a incetinit pana la 2,5%. "Scaderea dobanzilor si diversele tipuri de comisioane arata lipsa de apetit a bancilor pentru a atrage depozite in valuta. Bancile nu prea au nevoie de depozite in valuta si nu incearca sa incurajeze acest tip de economisire", considera Aurelian Dochia.