Investitiile pe Bursa, o ruleta: jumatate dintre actiuni au adus castiguri, jumatate au fost pariuri pierdute - 02 decembrie 2010: Diferență între versiuni
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
Pentru investitorii de pe Bursa, 2010 a fost pana acum un an dificil, avand in vedere ca pentru prima data in ultimii ani actiunile nu au mai mers la fel (toate in sus sau toate in jos). Astfel, cu 1.000 de [[lei]] investiti la inceputul anului, un investitor ar fi putut avea acum un profit de 660 de lei daca ar fi investit in actiunile Transgaz Medias (TGN) sau o pierdere de circa 250 de lei, daca ar fi mizat pe actiunile Bancii Transilvania (TLV). La fel pe RASDAQ, unde 1.000 de lei investiti in Electromagnetica Bucuresti (ELMA) ar fi adus un profit de 700 de lei, in timp ce aceeasi suma plasata in titlurile companiei de constructii Comnord Bucuresti (COSC) s-ar fi injumatatit. Situatia este complet diferita fata de 2007, cand aproape orice actiune mai lichida putea adduce castiguri de 100% in cateva luni, iar investitorii nu aveau nevoie de prea multa imaginatie sau de analize complexe pentru a face bani pe Bursa. Nu era nevoie ca o firma sa aiba profit, ci doar ca ea sa aiba terenuri sau spatii comerciale pentru ca actiunile sa creasca. Dupa doi ani de criza (dintre care unul cu scaderi puternice - 2008 - si unul cu reveniri spectaculoase - 2009), situatia pe Bursa a intrat oarecum in normalitate, in sensul ca rezultatele financiare si perspectivele companiilor sau ale sectoarelor din care acestea fac parte cantaresc mult mai greu in evolutia actiunilor. Astfel, titlurile companiilor din sectorul energetic, precum OMV Petrom, Transgaz, Transelectrica, Electromagnetica, au crescut puternic, pe fondul rezultatelor in crestere. La fel si actiunile companiilor exportatoare, precum Compa, Aerostar sau Azomures, care au beneficiat de cresterea cererii la nivel international. La polul opus stau companiile de constructii, sector care a continuat sa se contracte, si cele din industria alimentara, care au fost lovite de scaderea consumului. Nici bancile nu au mers mai bine, din cauza cresterii creditelor neperformante, cau urmare a scaderii capacitatii companiilor si a populatiei de a-si plati ratele la credite. SIF-urile, care sunt puternic expuse pe sectorul bancar, dar si foarte sensibile la deciziile politice, au trecut si ele pe minus. In acest context, nici fondurile mutuale nu au mai evoluat la fel, doar administratorii care si-au asumat riscuri si au facut mutari surprinzatoare reusind sa obtina castiguri mai mari. Dupa 11 luni, cele mai mari castiguri le-au adus fondurile SIRA (Omninvest si Omnitrust), care au pariat in primavara pe scaderea indicelui american S&P 500, si fondurile Carpatica Stock si Global, care au investit in FP. | Pentru investitorii de pe Bursa, 2010 a fost pana acum un an dificil, avand in vedere ca pentru prima data in ultimii ani actiunile nu au mai mers la fel (toate in sus sau toate in jos). Astfel, cu 1.000 de [[lei]] investiti la inceputul anului, un investitor ar fi putut avea acum un profit de 660 de lei daca ar fi investit in actiunile [[Transgaz]] Medias ([[TGN]]) sau o pierdere de circa 250 de lei, daca ar fi mizat pe actiunile Bancii Transilvania ([[TLV]]). La fel pe RASDAQ, unde 1.000 de lei investiti in Electromagnetica Bucuresti (ELMA) ar fi adus un profit de 700 de lei, in timp ce aceeasi suma plasata in titlurile companiei de constructii Comnord Bucuresti (COSC) s-ar fi injumatatit. Situatia este complet diferita fata de 2007, cand aproape orice actiune mai lichida putea adduce castiguri de 100% in cateva luni, iar investitorii nu aveau nevoie de prea multa imaginatie sau de analize complexe pentru a face bani pe Bursa. Nu era nevoie ca o firma sa aiba profit, ci doar ca ea sa aiba terenuri sau spatii comerciale pentru ca actiunile sa creasca. Dupa doi ani de criza (dintre care unul cu scaderi puternice - 2008 - si unul cu reveniri spectaculoase - 2009), situatia pe Bursa a intrat oarecum in normalitate, in sensul ca rezultatele financiare si perspectivele companiilor sau ale sectoarelor din care acestea fac parte cantaresc mult mai greu in evolutia actiunilor. Astfel, titlurile companiilor din sectorul energetic, precum [[OMV Petrom]], Transgaz, [[Transelectrica]], Electromagnetica, au crescut puternic, pe fondul rezultatelor in crestere. La fel si actiunile companiilor exportatoare, precum [[Compa]], [[Aerostar]] sau Azomures, care au beneficiat de cresterea cererii la nivel international. La polul opus stau companiile de constructii, sector care a continuat sa se contracte, si cele din industria alimentara, care au fost lovite de scaderea consumului. Nici bancile nu au mers mai bine, din cauza cresterii creditelor neperformante, cau urmare a scaderii capacitatii companiilor si a populatiei de a-si plati ratele la credite. SIF-urile, care sunt puternic expuse pe sectorul bancar, dar si foarte sensibile la deciziile politice, au trecut si ele pe minus. In acest context, nici fondurile mutuale nu au mai evoluat la fel, doar administratorii care si-au asumat riscuri si au facut mutari surprinzatoare reusind sa obtina castiguri mai mari. Dupa 11 luni, cele mai mari castiguri le-au adus fondurile SIRA (Omninvest si Omnitrust), care au pariat in primavara pe scaderea indicelui american S&P 500, si fondurile Carpatica Stock si Global, care au investit in FP. | ||
[[Categorie:COSC]][[Categorie:ELMA]][[Categorie:TGN]][[Categorie:TLV]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | [[Categorie:COSC]][[Categorie:ELMA]][[Categorie:TGN]][[Categorie:TLV]][[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]] | ||
{{DEFAULTSORT:-2010-12-02}} | {{DEFAULTSORT:-2010-12-02}} |
Versiunea curentă din 6 noiembrie 2024 11:42
Pentru investitorii de pe Bursa, 2010 a fost pana acum un an dificil, avand in vedere ca pentru prima data in ultimii ani actiunile nu au mai mers la fel (toate in sus sau toate in jos). Astfel, cu 1.000 de lei investiti la inceputul anului, un investitor ar fi putut avea acum un profit de 660 de lei daca ar fi investit in actiunile Transgaz Medias (TGN) sau o pierdere de circa 250 de lei, daca ar fi mizat pe actiunile Bancii Transilvania (TLV). La fel pe RASDAQ, unde 1.000 de lei investiti in Electromagnetica Bucuresti (ELMA) ar fi adus un profit de 700 de lei, in timp ce aceeasi suma plasata in titlurile companiei de constructii Comnord Bucuresti (COSC) s-ar fi injumatatit. Situatia este complet diferita fata de 2007, cand aproape orice actiune mai lichida putea adduce castiguri de 100% in cateva luni, iar investitorii nu aveau nevoie de prea multa imaginatie sau de analize complexe pentru a face bani pe Bursa. Nu era nevoie ca o firma sa aiba profit, ci doar ca ea sa aiba terenuri sau spatii comerciale pentru ca actiunile sa creasca. Dupa doi ani de criza (dintre care unul cu scaderi puternice - 2008 - si unul cu reveniri spectaculoase - 2009), situatia pe Bursa a intrat oarecum in normalitate, in sensul ca rezultatele financiare si perspectivele companiilor sau ale sectoarelor din care acestea fac parte cantaresc mult mai greu in evolutia actiunilor. Astfel, titlurile companiilor din sectorul energetic, precum OMV Petrom, Transgaz, Transelectrica, Electromagnetica, au crescut puternic, pe fondul rezultatelor in crestere. La fel si actiunile companiilor exportatoare, precum Compa, Aerostar sau Azomures, care au beneficiat de cresterea cererii la nivel international. La polul opus stau companiile de constructii, sector care a continuat sa se contracte, si cele din industria alimentara, care au fost lovite de scaderea consumului. Nici bancile nu au mers mai bine, din cauza cresterii creditelor neperformante, cau urmare a scaderii capacitatii companiilor si a populatiei de a-si plati ratele la credite. SIF-urile, care sunt puternic expuse pe sectorul bancar, dar si foarte sensibile la deciziile politice, au trecut si ele pe minus. In acest context, nici fondurile mutuale nu au mai evoluat la fel, doar administratorii care si-au asumat riscuri si au facut mutari surprinzatoare reusind sa obtina castiguri mai mari. Dupa 11 luni, cele mai mari castiguri le-au adus fondurile SIRA (Omninvest si Omnitrust), care au pariat in primavara pe scaderea indicelui american S&P 500, si fondurile Carpatica Stock si Global, care au investit in FP.