Euro trece de 4,36 lei la cursul BNR si urca spre 4,40 lei, dar leul rezista mai bine decat monedele din regiune - 22 noiembrie 2011: Diferență între versiuni

Leul a ajuns la o depreciere de 3% in raport cu euro de la inceputul lunii septembrie, cand a venit noul val de criza financiara europeana, potrivit cursului de referinta publicat de Banca Centrala Europeana. Slabirea monedei s-a accentuat in ultimele saptamani, cand au iesit la iveala noile nevoi de capital suplimentar ale bancilor din zona euro si cand iesirile de capital de pe piata s-au accentuat. Cu toate acestea, leul nu a scazut atat de mult in raport cu euro comparativ cu alte monede importante din regiune precum coroana ceha, zlotul polonez sau forintul maghiar. De departe cel mai lovit este forintul, care a suferit o pierdere de peste 12% in raport cu euro de la 1 septembrie pana in prezent, in conditiile in care Ungaria a ajuns in situatia de a cere sprijinul Comisiei Europene si al FMI. Moneda romaneasca a beneficiat si de sprijinul BNR, insa toate bancile centrale au incercat sa-si protejeze monedele de speculatii si de iesirile de capital antrenate de inrautatirea perceptiei de risc asupra intregii regiuni. Deprecierea leului a continuat ieri pe piata valutara, iar cursul oficial calculat de BNR a urcat la 4,3608 [[lei]], apropiindu-se de maximul istoric de 4,3688 lei/euro inregistrat in vara anului trecut. Banca Centrala Europeana, care culege mai tarziu datele din piata, a calculat un curs de 4,3628 lei/euro, in scadere usoara fata de vineri. Deja toate rapoartele bancilor vorbesc despre interventii ale bancii centrale pentru moderarea tendintei de slabire a leului, vanzarile de valuta realizate de BNR prin intermediul unor banci fiind privite drept explicatie pentru saltul dobanzilor la lei de saptamana trecuta. In acelasi timp, estimarile privind evolutia cursului in perioada urmatoare difera de la o banca la alta: Erste crede ca euro s-ar putea stabiliza in jurul nivelurilor actuale, prognozand un curs de 4,35 lei/euro si in martie 2012, in timp ce ING crede ca au crescut sansele ca euro sa treaca de 4,40 lei in viitorul apropiat, iar Société Générale vorbeste despre un interval cuprins intre 4,35 si 4,40 lei/euro. "Daca riscurile de iesiri de capital se vor materializa, BNR ar putea accepta mai departe acest compromis privind o moneda mai slaba intr-un context international mult deteriorat, insa buffer-ul important constand in rezerva valutara va fi folosit, asa incat impactul final ar putea sa nu fie atat de mare ca pe alte piete din regiune", crede Catalina Molnar, senior economist al RBS. Primele de risc pe regiune raman sus Scenariul potrivit caruia bancile din zona euro vor taia finantarile pentru regiune, iar recesiunea va fi "importata" prin canalul comertului exterior, a facut ca majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est sa se confrunte cu cresteri puternice ale primelor de risc si sa ajunga in situatia de nu se putea finanta de pe piata externa. CDS-ul Romaniei se situa ieri la 440 de puncte de baza, dupa ce joia trecuta sarise si de 460 de puncte, contribuind la esecul Romaniei de a se imprumuta in dolari din SUA. Ungaria a inregistrat o scadere usoara, pana la 580 de puncte, in urma anuntului privind solicitarea sprijinului din partea Comisiei Europene si a FMI. Slovacia, tara cu rating AA-, a ajuns cu CDS-ul la 285 de puncte, iar saptamana trecuta a fost nevoita sa amane o emisiune de eurobonduri din cauza cererii extrem de slabe. Polonia ramane o oaza ferita de socurile crizei din zona euro, mai ales dupa ce guvernul de la Varsovia a anuntat masuri de consolidare fiscala si reforme ale sistemului public de pensii, semnalul putand limita presiunile de depreciere cu care s-a confruntat zlotul in ultimele luni. Lira turceasca suporta de asemenea o volatilitate ridicata din cauza temerilor privind contagiunea cu problemele din zona euro si din Grecia. Finantele strang doar jumatate din suma programata si la dobanda in crestere Ministerul Finantelor a luat ieri de la banci 502 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie la noua luni, reprezentand numai jumatate din suma planificata din cauza cresterii dobanzilor cerute de piata. Finantele au respins ofertele de cumparare la randamente mai mari de 6,84%. Randamentul mediu acceptat a fost de 6,72%, comparativ cu 6,51% la certificatele pe sase luni vandute saptamana trecuta. Presiunea pe dobanzi a fost vizibila, cu toate ca BNR a injectat in piata suma record de 6,2 mld. lei printr-o operatiune repo la care au participat nu mai putin de zece banci. Pe langa tensiunile de pe piata monetara, Ministerul Finantelor are o pozitie vulnerabila dupa esecul inregistrat saptamana trecuta, cand a incercat sa se imprumute din Statele Unite. Acum Finantele trebuie sa-si acopere necesarul de bani de pe piata locala, intr-un context in care BNR absoarbe lei din piata pentru a tempera deprecierea monedei nationale. Analistii avertizeaza ca va urma o perioada de volatilitate a dobanzilor, BNR putand tolera cresteri ale acestora pentru a ajuta leul.