Cum au traversat bancile cu actionariat strain criza: plus 1 mld. euro la capital - 17 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Bancile straine au adus la capitalul subsidiarelor locale 850 mil. [[lei]] (200 mil. euro) anul acesta si au anuntat injectii de capital de pana la 360 mil. euro, o parte din aceasta suma pana la sfarsitul lui 2011, pentru a combate efectele crizei asupra bilanturilor. Majorarile de capital se ridicasera la aproximativ 325 mil. euro in 2009 si inca 450 mil. euro anul trecut. Strainii au injectat astfel aproape un miliard de lei de la inceputul crizei in capitalul bancilor locale, la care se adauga imprumuturile subordonate pe termen mediu si lung, care au ajuns la 8,65 mld. euro la sfarsitul lunii august, ceea ce inseamna o crestere de 18% in ultimul an si respectiv de 45% de la inceputul crizei, potrivit datelor BNR. Bancile elene, care se confrunta cu o criza de incredere din cauza problemei datoriei suverane a Greciei, au fost cele care au adus cei mai multi bani la capitalul bancilor locale anul acesta. De exemplu, cea mai mare banca locala cu actionariat elen, Alpha Bank, a primit in luna iunie o injectie de 50 mil. euro de la banca-mama. Alpha a avut pierderi de 67 mil. lei (circa 16 mil. euro) in primul semestru, conform standardelor locale de contabilitate RAS. Majorarea a fost prezezentata de oficialii Alpha Bank ca parte a strategiei de crestere a bancii in contextul revigorarii economiei, venind intr-o perioada in care capacitatea, dar si disponibilitatea grupurilor elene de a-si sustine subsidiarele din strainatate erau puse sub semnul intrebarii, avand in vedere criza datoriilor din Grecia, care le loveste direct. De altfel, bancile cu actionariat elen au adoptat in ultimii doi ani o politica de reducerea a dependentei fata de finantarea atrasa de la actionari si au incercat sa atraga mai multe resurse de la clientela, oferind dobanzi peste media pietei la depozite. Si grecii de la Emporiki au adus in primavara 15 mil. euro la capitalul subsidiarei locale, o banca de talie mica, dupa ce anul trecut mai injectaseara 6 mil. euro in capitalul bancii din Romania. Banca greceasca este detinuta la randul sau de grupul francez Crédit Agricole. Bancpost, care urmeaza sa fuzioneze cu rivala Alpha Bank, dupa decizia bancilor-mama de la Atena, a anuntat, de asemenea, o majorare de capital de 21,5 milioane de euro. Majorarea va avea loc prin convertirea unor creante de 20 mil. euro si injectarea de fonduri noi de 1,5 mil. euro. Si Bancpost s-a numarat in primul semestru printre bancile cu cele mai mari pierderi in RAS, rezultatul net inregistrand un minus de 45 milioane de lei (circa 11 mil. euro), potrivit unor surse din piata. Nicolae Cinteza, seful Supravegherii din BNR, declara recent ca bancile cu actionariat elen trebuie sa-si mareasca lichiditatea si sa-si pregateasca rezerve in eventualitatea agravarii problemelor cu care se confrunta bancile-mama din Grecia. Grupurile care controleaza cele mai mari patru banci locale cu actionariat grecesc, respectiv Alpha Bank, Eurobank (Bancpost), Piraeus si National Bank of Greece (Banca Romaneasca), au o expunere de peste 40 mld. euro pe titluri de stat emise de statul elen. Ungurii de la MKB au adus la randul lor 20 mil. euro la capitalul bancii locale, MKB Romexterra, in aceasta primavara. MKB Romexterra a avut pierderi de zeci de milioane de euro in ultimii ani din cauza deteriorarii rapide a portofoliului de credite si a trecut printr-un amplu proces de restructurare. Si grupurile austriece, care detin peste o treime din activele sistemului bancar romanesc, se pregatesc sa intareasca pozitia subsidiarelor locale. Grupul Erste, care a anuntat recent pierderi de 1,6 mld. euro din ajustari de active efectuate pe fondul crizei economice, vrea sa aduca pana la sfarsitul anului 100 mil. euro la capitalul celei mai mari banci locale - BCR. Capitalul BCR a fost majorat si in primavara cu echivalentul a 13 mil. euro, prin incorporarea profitului din 2010. Si italienii de la UniCredit Tiriac au incorporat profitul de anul trecut in capital in primavara, majorarea fiind echivalenta cu 13,5 mil. euro. Volksbank, a sasea banca locala dupa active, controlata de grupul austriac cu acelasi nume, a anuntat, de asemenea, o majorare cu pana la 200 mil. euro a capitalului, operatiune care s-ar putea derula in doua etape. Primii bani ar putea fi adusi pana la sfarsitul anului. Austriecii au mai majorat odata capitalul subsidiarei locale cu 200 mil. euro, in martie anul trecut, in conditiile in care rezultatele bancii au fost puternic afectate de deteriorarea portofoliului de credite. Totodata, bancile locale aveau depozite pe termen mediu si lung atrase de la nerezidenti (in special imprumuturi subordonate de la actionari) in valoare de 8,65 mld. euro la sfarsitul lui august, potrivit datelor BNR. Valoarea acestora a crescut cu 1,3 mld. euro in ultimele 12 luni si cu aproape 2,7 mld. euro de la inceputul crizei. Nu exista insa date privind soldul total al plasamentelor nerezidentilor, astfel ca este posibil ca aceasta crestere sa se datoreze in mare parte migrarii de la scadente scurte la scadente mai lungi, in contextul in care Banca Nationala a eliminat in 2009 rezervele minime obligatorii pentru pasivele in valuta cu scadenta mai mare de doi ani. Pentru sumele in valuta atrase pe mai putin de doi ani, bancile trebuie sa tina la BNR 20% din valoarea totala a acestora. Sumele in dolari sunt bonificate cu o dobanda de 0,36% pe an, iar cele in euro cu 0,72% pe an. Cu toate ca depozitele nerezidentilor au crescut cu 18% in ultimul an, bancile au platit in contul acestora circa 2,7 mld. euro in perioada ianuarie-august, in scadere cu 40% comparativ cu primele opt luni din 2010. Sumele reprezinta atat dobanzile, cat si partile din imprumutul initial platite de banci.