Valuta face legea la creditare. Ponderea leilor a ajuns la minimul ultimilor noua ani - 13 februarie 2012: Diferență între versiuni

De la TradeVille.ro wiki
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
 
Linia 1: Linia 1:
    
    
La sfarsitul anului 2011, ponderea imprumuturilor in valuta in total credite a depasit 63%. De la acest dezechilibru major al pietei creditului porneste programul BNR de incurajare a creditului in [[lei]]. Recent, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat ca banca centrala a inceput aplicarea unui adevarat program de incurajare a creditului in moneda nationala. Initial, prin introducerea injectiilor saptamanale de lichiditate prin operatiuni repo si acoperirea integrala a solicitarilor primite de la banci, iar mai departe prin introducerea de masuri administrative de descurajare a creditului in valuta si prin trei pasi succesivi de reducere a dobanzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an. BNR a elaborat in toamna anului 2011 si un regulament prin care vizeaza restrictionarea creditelor de consum, dar si conditii mai dure pentru creditul ipotecar in valuta. Astfel, creditele ipotecare in euro vor putea fi vandute din aceasta luna numai cu avans de minim 25% din pretul locuintei finantate, in timp ce la lei clientii vor putea sa contribuie in continuare cu un avans de 15%. Vanzarile de credite in moneda locala ar putea creste in aceste conditii, mai ales daca si dobanzile la lei vor scadea, incurajate de relaxarea politicii monetare de catre BNR. Diferentialul de dobanda a determinat pana acum clientii sa-si asume riscul valutar si sa se imprumute in valuta la dobanzi semnificativ mai mici, astfel ca peste 95% din creditele ipotecare acordate de banci sunt in euro, dolari sau franci elvetieni. Spre exemplu, rata lunara la un credit ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge la 1.500 de lei, avand in vedere o dobanda medie de 10% pe an. Comparativ, la un credit de 40.000 de euro acordat pe aceeasi perioada, la o dobanda medie de 6%, rata este de 240 de euro (echivalentul a 1.000 de lei), respectiv cu 50% mai mica decat la un credit in moneda locala. Incurajate de masurile BNR, unele banci de pe piata locala au inceput sa faca pasi in directia ieftinirii imprumuturilor ipotecare in lei. Astfel, Alpha Bank a redus cu doua puncte procentuale marja de dobanda la creditele ipotecare in lei, pana la 4,5% peste indicatorul Robor la 3 luni, rata lunara la un credit de valoare medie fiind mai mica cu circa 300 de lei. Dobanda nominala a coborat astfel la o singura cifra, la 9,88% pe an. Si BCR, cea mai mare banca dupa active, a diminuat marja de dobanda la creditele ipotecare in lei, pana la 3,5%, de aceasta data peste indicatorul Robor la 6 luni. Luand in calcul un nivel al Robor de de 6,04% pe an, dobanda perceputa de BCR a ajuns la 9,54% pe an. Pe segmentul companiilor, dar si in cazul populatiei, s-a inregistrat o miscare ascendenta a dinamicii creditelor in toamna anului trecut, potrivit raportului BNR. La companii a fost atins maximul ultimilor doi ani si jumatate, preponderent pe seama dinamizarii componentei pe termen scurt. In cazul populatiei, variatia creditelor a continuat, in toamna anului trecut, "sa-si comprime valoarea negativa", la aceasta contribuind reaccelerarea puternica a vitezei de crestere a imprumuturilor pentru locuinte si, respectiv, continuarea atenuarii dinamicii negative a celorlalte categorii de credite. "Evolutiile par sa fi avut ca factor determinant majorarea sumelor acordate pe descoperit de cont si prin intermediul cardurilor de credit, fluxul de credite noi consemnand o scadere care s-a asociat unei cresteri a ratelor dobanzilor (in special la creditele noi in lei), precum si relativei deteriorari a unor parametri ai ofertei de credite", potrivit raportului de inflatie. Anul trecut, creditul acordat sectorului privat a revenit, dupa doi ani, in teritoriul pozitiv, ajungand la 3,3%. BNR explica miscarea prin prelungirea tendintei ascendente a dinamicii componentei in lei si a celei in valuta, dar si ca urmare a efectelor statistice ale scaderii ratei anuale a inflatiei si deprecierii monedei nationale. Cat de riscante sunt creditele in valuta Sistemele bancare cu imprumuturi mari in valuta ar putea sa fie cele mai afectate de procesul de dezinter­mediere al bancilor-mama din Vest. Barclays, una dintre cele mai mari banci din lume dupa active, avertiza la sfarsitul anului trecut ca Europa de Est este cea mai vulnerabila la problema imprumuturilor in valuta, iar Romania si Ungaria au cele mai mari expuneri atat pe componenta creditelor de retail, care reprezinta peste 60% din totalul imprumuturilor, cat si la nivelul imprumuturilor in valuta pentru companii. Pe segmentul imprumuturilor in valuta pentru companii, Romania se plaseaza in top, cu o pondere de circa 60% din totalul creditelor acordate firmelor. [[BNR avertizeaza]] ca prelungirea sau agravarea crizei datoriilor suverane ar accentua "nervozitatea" pietelor financiare internationale si aversiunea la risc a investitorilor. Aceasta ar genera "constrangeri severe" in privinta costurilor si accesului la finantarea externa necesara redresarii sustenabile a economiei romanesti si ar crea presiuni substantiale asupra evolutiei cotatiei leului. In opinia bancii centrale, "efectele adverse ale cursului de schimb al leului ar putea fi amplificate de o eventuala restrangere de durata a accesului bancilor si companiilor locale la finantarea externa, datorata posibilei intensificari a dezintermedierii si a eforturilor de capitalizare a institutiilor de credit din zona euro, decurgand inclusiv din necesitatea indeplinirii cerintelor noilor reglementari bancare, care ar putea afecta disponibilitatea lichiditatii si constrange finantarea grupurilor bancare din UE".
La sfarsitul anului 2011, ponderea imprumuturilor in valuta in total credite a depasit 63%. De la acest dezechilibru major al pietei creditului porneste programul BNR de incurajare a creditului in [[lei]]. Recent, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat ca banca centrala a inceput aplicarea unui adevarat program de incurajare a creditului in moneda nationala. Initial, prin introducerea injectiilor saptamanale de lichiditate prin operatiuni repo si acoperirea integrala a solicitarilor primite de la banci, iar mai departe prin introducerea de masuri administrative de descurajare a creditului in valuta si prin trei pasi succesivi de reducere a dobanzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an. BNR a elaborat in toamna anului 2011 si un regulament prin care vizeaza restrictionarea creditelor de consum, dar si conditii mai dure pentru creditul ipotecar in valuta. Astfel, creditele ipotecare in euro vor putea fi vandute din aceasta luna numai cu avans de minim 25% din pretul locuintei finantate, in timp ce la lei clientii vor putea sa contribuie in continuare cu un avans de 15%. Vanzarile de credite in moneda locala ar putea creste in aceste conditii, mai ales daca si dobanzile la lei vor scadea, incurajate de relaxarea politicii monetare de catre BNR. Diferentialul de dobanda a determinat pana acum clientii sa-si asume riscul valutar si sa se imprumute in valuta la dobanzi semnificativ mai mici, astfel ca peste 95% din creditele ipotecare acordate de banci sunt in euro, dolari sau franci elvetieni. Spre exemplu, rata lunara la un credit ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge la 1.500 de lei, avand in vedere o dobanda medie de 10% pe an. Comparativ, la un credit de 40.000 de euro acordat pe aceeasi perioada, la o dobanda medie de 6%, rata este de 240 de euro (echivalentul a 1.000 de lei), respectiv cu 50% mai mica decat la un credit in moneda locala. Incurajate de masurile BNR, unele banci de pe piata locala au inceput sa faca pasi in directia ieftinirii imprumuturilor ipotecare in lei. Astfel, Alpha Bank a redus cu doua puncte procentuale marja de dobanda la creditele ipotecare in lei, pana la 4,5% peste indicatorul Robor la 3 luni, rata lunara la un credit de valoare medie fiind mai mica cu circa 300 de lei. Dobanda nominala a coborat astfel la o singura cifra, la 9,88% pe an. Si BCR, cea mai mare banca dupa active, a diminuat marja de dobanda la creditele ipotecare in lei, pana la 3,5%, de aceasta data peste indicatorul Robor la 6 luni. Luand in calcul un nivel al Robor de de 6,04% pe an, dobanda perceputa de BCR a ajuns la 9,54% pe an. Pe segmentul companiilor, dar si in cazul populatiei, s-a inregistrat o miscare ascendenta a dinamicii creditelor in toamna anului trecut, potrivit raportului BNR. La companii a fost atins maximul ultimilor doi ani si jumatate, preponderent pe seama dinamizarii componentei pe termen scurt. In cazul populatiei, variatia creditelor a continuat, in toamna anului trecut, "sa-si comprime valoarea negativa", la aceasta contribuind reaccelerarea puternica a vitezei de crestere a imprumuturilor pentru locuinte si, respectiv, continuarea atenuarii dinamicii negative a celorlalte categorii de credite. "Evolutiile par sa fi avut ca factor determinant majorarea sumelor acordate pe descoperit de cont si prin intermediul cardurilor de credit, fluxul de credite noi consemnand o scadere care s-a asociat unei cresteri a ratelor dobanzilor (in special la creditele noi in lei), precum si relativei deteriorari a unor parametri ai ofertei de credite", potrivit raportului de inflatie. Anul trecut, creditul acordat sectorului privat a revenit, dupa doi ani, in teritoriul pozitiv, ajungand la 3,3%. BNR explica miscarea prin prelungirea tendintei ascendente a dinamicii componentei in lei si a celei in valuta, dar si ca urmare a efectelor statistice ale scaderii ratei anuale a inflatiei si deprecierii monedei nationale. Cat de riscante sunt creditele in valuta Sistemele bancare cu imprumuturi mari in valuta ar putea sa fie cele mai afectate de procesul de dezinter­mediere al bancilor-mama din Vest. [[Barclays]], una dintre cele mai mari banci din lume dupa active, avertiza la sfarsitul anului trecut ca Europa de Est este cea mai vulnerabila la problema imprumuturilor in valuta, iar Romania si Ungaria au cele mai mari expuneri atat pe componenta creditelor de retail, care reprezinta peste 60% din totalul imprumuturilor, cat si la nivelul imprumuturilor in valuta pentru companii. Pe segmentul imprumuturilor in valuta pentru companii, Romania se plaseaza in top, cu o pondere de circa 60% din totalul creditelor acordate firmelor. [[BNR avertizeaza]] ca prelungirea sau agravarea crizei datoriilor suverane ar accentua "nervozitatea" pietelor financiare internationale si aversiunea la risc a investitorilor. Aceasta ar genera "constrangeri severe" in privinta costurilor si accesului la finantarea externa necesara redresarii sustenabile a economiei romanesti si ar crea presiuni substantiale asupra evolutiei cotatiei leului. In opinia bancii centrale, "efectele adverse ale cursului de schimb al leului ar putea fi amplificate de o eventuala restrangere de durata a accesului bancilor si companiilor locale la finantarea externa, datorata posibilei intensificari a dezintermedierii si a eforturilor de capitalizare a institutiilor de credit din zona euro, decurgand inclusiv din necesitatea indeplinirii cerintelor noilor reglementari bancare, care ar putea afecta disponibilitatea lichiditatii si constrange finantarea grupurilor bancare din UE".
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2012-02-13}}
{{DEFAULTSORT:-2012-02-13}}

Versiunea curentă din 7 noiembrie 2024 19:01

La sfarsitul anului 2011, ponderea imprumuturilor in valuta in total credite a depasit 63%. De la acest dezechilibru major al pietei creditului porneste programul BNR de incurajare a creditului in lei. Recent, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat ca banca centrala a inceput aplicarea unui adevarat program de incurajare a creditului in moneda nationala. Initial, prin introducerea injectiilor saptamanale de lichiditate prin operatiuni repo si acoperirea integrala a solicitarilor primite de la banci, iar mai departe prin introducerea de masuri administrative de descurajare a creditului in valuta si prin trei pasi succesivi de reducere a dobanzii-cheie de la 6,25% la 5,5% pe an. BNR a elaborat in toamna anului 2011 si un regulament prin care vizeaza restrictionarea creditelor de consum, dar si conditii mai dure pentru creditul ipotecar in valuta. Astfel, creditele ipotecare in euro vor putea fi vandute din aceasta luna numai cu avans de minim 25% din pretul locuintei finantate, in timp ce la lei clientii vor putea sa contribuie in continuare cu un avans de 15%. Vanzarile de credite in moneda locala ar putea creste in aceste conditii, mai ales daca si dobanzile la lei vor scadea, incurajate de relaxarea politicii monetare de catre BNR. Diferentialul de dobanda a determinat pana acum clientii sa-si asume riscul valutar si sa se imprumute in valuta la dobanzi semnificativ mai mici, astfel ca peste 95% din creditele ipotecare acordate de banci sunt in euro, dolari sau franci elvetieni. Spre exemplu, rata lunara la un credit ipotecar de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 30 de ani ajunge la 1.500 de lei, avand in vedere o dobanda medie de 10% pe an. Comparativ, la un credit de 40.000 de euro acordat pe aceeasi perioada, la o dobanda medie de 6%, rata este de 240 de euro (echivalentul a 1.000 de lei), respectiv cu 50% mai mica decat la un credit in moneda locala. Incurajate de masurile BNR, unele banci de pe piata locala au inceput sa faca pasi in directia ieftinirii imprumuturilor ipotecare in lei. Astfel, Alpha Bank a redus cu doua puncte procentuale marja de dobanda la creditele ipotecare in lei, pana la 4,5% peste indicatorul Robor la 3 luni, rata lunara la un credit de valoare medie fiind mai mica cu circa 300 de lei. Dobanda nominala a coborat astfel la o singura cifra, la 9,88% pe an. Si BCR, cea mai mare banca dupa active, a diminuat marja de dobanda la creditele ipotecare in lei, pana la 3,5%, de aceasta data peste indicatorul Robor la 6 luni. Luand in calcul un nivel al Robor de de 6,04% pe an, dobanda perceputa de BCR a ajuns la 9,54% pe an. Pe segmentul companiilor, dar si in cazul populatiei, s-a inregistrat o miscare ascendenta a dinamicii creditelor in toamna anului trecut, potrivit raportului BNR. La companii a fost atins maximul ultimilor doi ani si jumatate, preponderent pe seama dinamizarii componentei pe termen scurt. In cazul populatiei, variatia creditelor a continuat, in toamna anului trecut, "sa-si comprime valoarea negativa", la aceasta contribuind reaccelerarea puternica a vitezei de crestere a imprumuturilor pentru locuinte si, respectiv, continuarea atenuarii dinamicii negative a celorlalte categorii de credite. "Evolutiile par sa fi avut ca factor determinant majorarea sumelor acordate pe descoperit de cont si prin intermediul cardurilor de credit, fluxul de credite noi consemnand o scadere care s-a asociat unei cresteri a ratelor dobanzilor (in special la creditele noi in lei), precum si relativei deteriorari a unor parametri ai ofertei de credite", potrivit raportului de inflatie. Anul trecut, creditul acordat sectorului privat a revenit, dupa doi ani, in teritoriul pozitiv, ajungand la 3,3%. BNR explica miscarea prin prelungirea tendintei ascendente a dinamicii componentei in lei si a celei in valuta, dar si ca urmare a efectelor statistice ale scaderii ratei anuale a inflatiei si deprecierii monedei nationale. Cat de riscante sunt creditele in valuta Sistemele bancare cu imprumuturi mari in valuta ar putea sa fie cele mai afectate de procesul de dezinter­mediere al bancilor-mama din Vest. Barclays, una dintre cele mai mari banci din lume dupa active, avertiza la sfarsitul anului trecut ca Europa de Est este cea mai vulnerabila la problema imprumuturilor in valuta, iar Romania si Ungaria au cele mai mari expuneri atat pe componenta creditelor de retail, care reprezinta peste 60% din totalul imprumuturilor, cat si la nivelul imprumuturilor in valuta pentru companii. Pe segmentul imprumuturilor in valuta pentru companii, Romania se plaseaza in top, cu o pondere de circa 60% din totalul creditelor acordate firmelor. BNR avertizeaza ca prelungirea sau agravarea crizei datoriilor suverane ar accentua "nervozitatea" pietelor financiare internationale si aversiunea la risc a investitorilor. Aceasta ar genera "constrangeri severe" in privinta costurilor si accesului la finantarea externa necesara redresarii sustenabile a economiei romanesti si ar crea presiuni substantiale asupra evolutiei cotatiei leului. In opinia bancii centrale, "efectele adverse ale cursului de schimb al leului ar putea fi amplificate de o eventuala restrangere de durata a accesului bancilor si companiilor locale la finantarea externa, datorata posibilei intensificari a dezintermedierii si a eforturilor de capitalizare a institutiilor de credit din zona euro, decurgand inclusiv din necesitatea indeplinirii cerintelor noilor reglementari bancare, care ar putea afecta disponibilitatea lichiditatii si constrange finantarea grupurilor bancare din UE".