Bancherii au transformat creditele de consum negarantate in imprumuturi ipotecare pentru a fi acoperiti mai bine - 04 martie 2011: Diferență între versiuni

Bancherii au intrat anul trecut intr-un razboi steril al refinantarilor, al carui singur efect a fost imbunatatirea acoperirii cu garantii, multe credite de consum fiind comasate in imprumuturi mari cu ipoteca, insa nu au fost pompate sume suplimentare catre clientela. Creditul de consum fara garantii a fost cel mai afectat de inghetarea creditarii si a inregistrat o scadere de doua cifre, in timp ce ipotecare au fost tinute pe linia de plutire de vanzarile de imprumuturi garantate de stat. Soldul imprumuturilor acordate populatiei a inregistrat o scadere in termeni reali cu 5,6% anul trecut si a atins 102 miliarde lei (circa 24 mil. euro) la sfarsitul lunii decembrie, iar declinul s-a accentuat comparativ cu un minus de doar 3,6% in 2009. Scaderea s-a datorat in principal restrangerii creditului de consum, care s-a prabusit cu 18% in termeni reali, pana la 64 miliarde lei. "Tendinta de scadere a creditelor de consum s-a accentuat in a doua jumatate a anului datorita intensificarii ritmului de scadere a venitului disponibil al populatiei ca urmare a ajustarii cu 25% a salariilor din sectorul public incepand cu luna iulie", noteaza autorii ultimului buletin lunar publicat de BNR. Creditul pentru populatie nu a inregistrat un declin mai accentuat doar datorita cresterii cu peste 10% a imprumuturilor ipotecare, sustinute in prima jumatate a anului de vanzarile prin programul guvernamental Prima casa. Totodata, considera analistii BNR, avansul ipotecarelor a fost sustinut de relaxarea conditiilor de creditare si de cresterea competitiei intre banci. Totodata, pe partea de credite ipotecare bancile au intrat in a doua jumatate a anului trecut intr-un razboi al refinantarilor, care a facut ca portofoliile se se mute dintr-o parte in alta, fara insa ca prea multi clienti sa acceseze finantari noi. Bancherii au planuri de vanzari mai mari pentru anul acesta avand in vedere preconizata iesire din recesiune a economiei si incearca sa atraga mai multi clienti la credite, inclusiv prin reduceri de dobanzi si comisioane. "Datorita lichiditatii crescute din piata ne orientam si catre creditul de consum si comparativ cu anii trecuti in ianuarie si februarie am vazut primele semne de revenire a activitatii. Asteptarile noastre sunt ca situatia sa-si revina in lunile urmatoare. Ceea ce ne incurajeaza este faptul ca gradul de default al creditelor acordate in ultimii doi ani este foarte scazut", comenteaza Gabriel Cretu, directorul de retea si vanzari al OTP Bank. Din datele agregate la nivelul intregii piete reiese o stagnare a creditului privat in prima luna din acest an, dar bancherii spun ca nici nu se asteptau la o revenire rapida in lunile de iarna. Anul trecut imprumuturile acordate companiilor au scazut doar marginal cu circa 0,4% in termeni reali. Soldul creditelor pentru companii s-a majorat in termeni nominali cu aproximativ 7,5 miliarde lei, pana la 105 miliarde lei, crestere care nu a putut acoperi insa rata inflatiei de aproape 8% in 2010. Pe tipuri de moneda, cel mai afectat a fost soldul creditului in lei, care cuprinde in cea mai mare parte imprumuturi de consum fara garantii unde scaderea reala a fost de 10%, la 77 miliarde lei. Astfel ponderea imprumuturilor in moneda nationala in total credit de consum a scazut cu peste opt puncte procentuale, pana la 41,3%. Pe segmentul creditelor ipotecare, imprumuturile in lei au o pondere de doar 5,5%, clientii preferand finantarile in valuta datorita dobanzilor mai mici. "Creditul in valuta a continuat sa-si consolideze ponderea in total credit neguvernamental (pana la 63%), in conditiile in care dinamica anuala a acestuia s-a mentinut in teritoriul pozitiv pe parcursul intregului an", precizeaza analistii BNR. Bancile au sustinut in continuare creditarea in moneda straina din surse externe, in conditiile in care economiile in valuta ale populatiei si companiilor s-au diminuat pe parcursul anului trecut, ajungand sa acopere doar 60% si respectiv 33% din soldul imprumuturilor acordate celor doua tipuri de clientela. Doar depozitele in lei atrase de la populatie depasesc finantarile in moneda nationala acordate clientilor individuali. Din perspectiva termenului de acordare a imprumuturilor, restrangerea creditarii s-a simtit mai ales in cazul finantarilor pe termen scurt, ponderea acestora in soldul total al creditului neguvernamental coborand cu un punct procentual, pana la 22%, in timp ce creditele pe termen lung au ajuns sa insumeze aproape 58% din total. Desi creditele garantate cu scadente lungi reprezinta peste jumatate din portofolii, bancherii nu au reusit sa atraga in aceeasi proportie si resurse pe termen mediu si lung de la clientela, care si-a mentinut in continuare preferinta pentru plasamente lichide, in principal depozite cu scadenta intre una si trei luni. "Se remarca o discrepanta intre maturitatile surselor de finantare, preponderent depozite pe termen scurt, si scadenta creditelor acordate, majoritar pe termen lung", se mai arata in buletinul BNR. Creditele pe termen lung au crescut anul trecut doar in cazul clientilor individuali, in timp ce pe segmentul corporate s-a inregistrat o scadere datorata aversiunii fata de risc a companiilor si a bancilor. Principalele sectoare afectate de reticenta bancherilor in a acorda finantari au fost contructiile, imobiliarele, comertul si turismul. Apetitul scazut al bancilor in a credita economia reala s-a reflectat intr-o crestere a portofoliilor de titluri de stat. Astfel, creditul guvernamental a crescut cu aproape 32% pe parcursul anului trecut si a ajuns la 61,6 miliarde lei in decembrie 2010.