Danila, BNR: Bancile trebuie sa atraga depozite pe termen lung, dar vor castiga mai putin din dobanzi - 03 octombrie 2011: Diferență între versiuni

Creditarea din anii de boom a fost sustinuta de finantarile atrase de bancile locale de la actionarii straini, dar strategiile s-au schimbat in criza si multe grupuri cer acum subsidiarelor locale sa obtina mai multi bani de la clienti. Bancherii trebuie sa convinga clientii sa-si depuna banii in depozite pe termene mai lungi deoarece modelul actual in care depozitele au scadenta de trei luni, dar creditele sunt acordate pe perioade de cel putin cinci ani reprezinta o vulnerabilitate semnificativa pentru sistemul bancar, afirma Nicolae Danila, membru al consiliului de administratie al BNR. "Necesitatea de a extinde scadentele surselor de finantare va conduce la reducerea marjelor de dobanda si va pune presiune competitiva pe depozite. De asemenea, noile reglementari privind mentinerea unui nivel ridicat de lichiditate si detinerea in portofoliu a unor active puternic lichide pot duce la finantarea preponderenta a statului in dauna consumului si a investitiilor private", scrie Danila, intr-o prezentare publicata pe site-ul BNR. El considera ca din cauza noilor reglementari bancile vor fi fortate sa-si revada modelul de business si vor reveni la activitatile traditionale ("back to basics"), ceea ce inseamna implicit o posibila reducere a activitatii de trading. Bancherii s-au reorientat oricum in ultima perioada catre plasamentele in titluri de stat, pe fondul cererii reduse de credite din partea populatiei si firmelor si in conditiile cresterii aversiunii la risc. Riscul de nerambursare in cazul titlurilor de stat este practic zero, in timp ce gradul de neperformanta in cazul creditelor acordate clientilor persoane fizice si companii a crescut accelerat din 2008 incoace. Proportia creantelor asupra sectorului privat a oscilat in ultimele luni in jurul a 55% din totalul creantelor detinute de banci. Ponderea titlurilor de stat in totalul activelor institutiilor de credit a crescut in ultimii ani, evolutia contribuind anul trecut la atenuarea impactului negativ pe care l-a avut asupra veniturilor bancilor scaderea creditarii sectorului. "Fara a lua in considerare riscul aditional reflectat de provizioanele constituite pentru expunerile fata de companii si populatie, ritmul de crestere a ponderii titlurilor de stat este superior celui de crestere a ponderii veniturilor din titluri de investitii si plasament", apreciaza Danila. De asemenea, prezenta titlurilor de stat confera o pozitie de lichiditate superioara unor plasamente cu randament ridicat, a completat el. In conditiile unui volum constant de titluri, un raport inelastic intre diminuarea marjei nete a dobanzii si cresterea volumului creditelor acordate sectorului real ar putea contribui la diminuarea rezultatului financiar si a indicatorului de solvabilitate in cazul unor institutii de credit. Danila sustine cresterea maturitatii depozitelor atrase de la clientela locala in conditiile in care dependenta bancilor romanesti de finantarea externa s-a mentinut in ultimii ani peste media tarilor din regiune. Cauza acestei dependente a fost slabirea economisirii interne, in timp ce finantarea imprumuturilor pe termen lung cu resurse atrase pe termen scurt ramane o vulnerabilitate importanta a sistemului bancar, considera Nicolae Danila. "Datoria externa pe termen scurt a bancilor din Romania a fost in usoara crestere. La finele lunii iunie 2011, bancile aveau imprumuturi pe termen scurt de 7,4 miliarde euro. Aceasta vulnerabilitate este insa atenuata de preponderenta resurselor atrase de la bancile-mama cu scadente majoritar pe termen mediu si lung", spune Danila. El apreciaza ca probabilitatea ca bancile-mama sa-si limiteze sustinerea filialelor locale ramane redusa avand in vedere importanta strategica pe care acestea o acorda regiunii Europei de Est, dar si acordurile de asistenta financiara (de tip preventiv) convenite cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Datoria externa totala a bancilor a urcat la jumatatea acestui an la peste 23 mld. euro. Principalele vulnerabilitati ale sectorului bancar s-au temperat, riscurile fiind acoperite de bancile din Romania prin majorarea lichiditatii, solvabilitatii si a provizioanelor, insa persista riscul de contagiune din cauza tensiunilor de pe pietele internationale, riscul de credit si ponderea ridicata a imprumuturilor in valuta, afirma oficialul BNR. Circa 60% din creditele de 25 mld. euro luate de populatie sunt in valuta. Din perspectiva balantei dintre activele si pasivele bancilor exista, in opinia lui Danila, cel putin doua dezechilibre: intre ponderea activelor si pasivelor externe, respectiv intre ponderea depozitelor si creditelor atrase de la populatie si companii. Analiza pasivelor indica o dinamica negativa (in termeni reali) a soldului depozitelor atrase de la companii si populatie, incepand cu luna iulie 2010, pentru prima data in ultimii zece ani, in special in cazul resurselor atrase pe termen scurt. Resursele atrase cu scadente pana la un an continua sa fie preponderente mentinandu-se astfel necorelarea pe maturitati a activelor si pasivelor. Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor, la 30 iunie 2011 valoarea totala a depozitelor era de 293 miliarde de lei (circa 69 mld. euro), din care depozitele in lei reprezentau 53%. Totalul depozitelor garantate de Fond reprezentau 134 miliarde lei (circa 32 mld. euro). Ce spune Nicolae Danila Dependenta sectorului de finantarea externa s-a mentinut peste media tarilor din regiune, in conditiile unei usoare reduceri a economisirii bancare. Expunerea sectorului bancar fata de sectorul guvernamental a crescut, ponderea acestui tip de credite in total credit intern ajungand la peste 20%. Incetinirea semnificativa a declinului activitatii economice a permis desfasurarea activitatii de intermediere financiara fara fuziuni si achizitii, riscurile fiind administrate in interiorul fiecarei banci. Gradul de intermediere financiara, calculat ca pondere a activelor bancare in PIB, continua sa situeze Romania (aproximativ doua treimi din PIB) mult sub media UE (de trei ori PIB-ul). Introducerea noilor regulamente la nivel national si international va forta bancile sa revada modelul de business , cu o revenire la activitatile traditionale ("back to basics") si cu o posibila reducere a activitatii de trading. Necesitatea de a extinde scadentele la finantare si de a se intari componenta stabila de finantare va produce reduceri ale marjelor de dobanda si se va pune presiune competitiva pe depozite. Este nevoie in continuare de reforme structurale si consolidare fiscala, deoarece exista in continuare vulnerabilitati evidente legate de potentialul de crestere economica.