Un an de la primul articol in care ZF prezenta investitia Pilonului II in actiuni straine, inclusiv Wirecard. Cum a schimbat colapsul Wirecard, cea mai mare prabusire bursiera din Germania, reglementarile fondurilor de pensii din Romania - 28 octombrie 20: Diferență între versiuni

Versiunea curentă din 12 noiembrie 2024 23:20

Pe 13 noiembrie 2019, sub titlul „De la aspirinele Bayer, Mercedes şi maşinile de tuns Philips la facturile nemţilor de la Telekom: unde au românii investiţi banii de pensie“, Ziarul Financiar arăta că plasamentul de 103 mil. lei pe care îl avea NN Pensii la Wirecard era atunci cea mai mare investiţie la o companie listată pe o bursă externă a Pilonului II. La un an de atunci, Wirecard este la pământ, iar colapsul său a determinat schimbarea modului de raportare a fondurilor Pilon II pentru îmbunătăţirea transparenţei acestora. Cea mai mare fraudă contabilă a unei companii din Europa, expusă de echipa de investigaţie a Financial Times, s-a resimţit şi în România şi a determinat schimbarea modului în care cei mai mari investitori ai bursei locale – fondurile Pilon II – publică structura detaliată a investiţiilor. Pe o piaţă a pensiilor private în care doar 1 român din 100 îşi alege personal administratorul economiilor pentru bătrâneţe, ceea ce reflectă nivelul scăzut de educaţie financiară din România, administratorii Pilon II publicau doar de două ori pe an situaţia investiţiilor, cu informaţii greu de interpretat de publicul larg şi insuficient prezentate.

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-Pe 13 noiembrie 2019, sub titlul „De la aspirinele Bayer, Mercedes şi maşinile de tuns Philips la facturile nemţilor de la Telekom: unde au românii investiţi banii de pensie“, Ziarul Financiar arăta că plasamentul de 103 mil. [[lei]] pe care îl avea NN Pensii la Wirecard era atunci cea mai mare investiţie la o companie listată pe o bursă externă a Pilonului II. La un an de atunci, Wirecard este la pământ, iar colapsul său a determinat schimbarea modului de raportare a fondurilor Pilon II pentru îmbunătăţirea transparenţei acestora. Cea mai mare fraudă contabilă a unei companii din Europa, expusă de echipa de investigaţie a Financial Times, s-a resimţit şi în România şi a determinat schimbarea modului în care cei mai mari investitori ai bursei locale – fondurile Pilon II – publică structura detaliată a investiţiilor. Pe o piaţă a pensiilor private în care doar 1 român din 100 îşi alege personal administratorul economiilor pentru bătrâneţe, ceea ce reflectă nivelul scăzut de educaţie financiară din România, administratorii Pilon II publicau doar de două ori pe an situaţia investiţiilor, cu informaţii greu de interpretat de publicul larg şi insuficient prezentate.
+Pe 13 noiembrie 2019, sub titlul „De la aspirinele [[Bayer]], [[Mercedes]] şi maşinile de tuns Philips la facturile nemţilor de la Telekom: unde au românii investiţi banii de pensie“, Ziarul Financiar arăta că plasamentul de 103 mil. [[lei]] pe care îl avea NN Pensii la Wirecard era atunci cea mai mare investiţie la o companie listată pe o bursă externă a Pilonului II. La un an de atunci, Wirecard este la pământ, iar colapsul său a determinat schimbarea modului de raportare a fondurilor Pilon II pentru îmbunătăţirea transparenţei acestora. Cea mai mare fraudă contabilă a unei companii din Europa, expusă de echipa de investigaţie a Financial Times, s-a resimţit şi în România şi a determinat schimbarea modului în care cei mai mari investitori ai bursei locale – fondurile Pilon II – publică structura detaliată a investiţiilor. Pe o piaţă a pensiilor private în care doar 1 român din 100 îşi alege personal administratorul economiilor pentru bătrâneţe, ceea ce reflectă nivelul scăzut de educaţie financiară din România, administratorii Pilon II publicau doar de două ori pe an situaţia investiţiilor, cu informaţii greu de interpretat de publicul larg şi insuficient prezentate.
 [[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
 {{DEFAULTSORT:-2020-10-28}}