(CEO) a inregistrat pierderi financiare in primul semestru din cauza unui credit in yeni. Vulpescu a refuzat sa preia conducerea societatii - 16 august 2016: Diferență între versiuni

De la TradeVille.ro wiki
(csv2wiki)
 
(csv2wiki)
 
Linia 1: Linia 1:
    
    
Complexul Energetic Oltenia (CEO), producător de electricitate controlat de stat, a avut în primul semestru al anului pierderi de 138,2 milioane [[lei]], în condiţiile în care a consemnat un profit din exploatare de 30,6 milioane de lei, dar a înregistrat o pierdere financiară de 168,8 milioane de lei ca urmare a reevaluării unui credit în yeni japonezi. Cota de piaţă a companiei în primele şase luni a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru din 2015, mai scrie News.ro. „În primele şase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 milioane lei, un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)“, se arată în datele transmise de companie. „Diferenţele de curs valutar au determinat o pierdere financiară în primele 6 luni ale acestui an aproximativ dublă faţă de pierderea financiară înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut“, spun reprezentanţii CEO. 185 de milioane de lei pentru certificatele de emisii: În prima jumătate a anului, compania a achiziţionat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, în primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achiziţia certificatelor de CO2. De asemenea, în primul semestru din acest an, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mică faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, de 1,232 miliarde lei. „CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi. În peioada ianuarie-iunie 2016, compania a rambursat băncilor circa 230 milioane lei“, arată oficialii companiei. Producătorul de energie a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,7 miliarde lei în ultimii doi ani. Certificatele verzi pentru extragerea cărbunelui, problemă mare: În ceea ce priveşte numărul de certificate verzi, acesta este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. „Cota de certificate verzi a ajuns la 32%, deşi conform prevederilor iniţiale ale Legii nr. 220/2008, cota obligatorie de certificate verzi ar fi trebuit să ajungă la 10,8% în 2015 şi la 16,8% în 2020“, subliniază reprezentanţii CEO. Compania se plânge de faptul că, deşi conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia folosită de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. „Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi“, mai spun reprezentanţii complexului energetic. În prezent, CE Oltenia are circa 15.000 salariaţi, însă în urma reducerii de personal, până la sfârşitul anului vor rămâne aproximativ 14.000 salariaţi în companie. Ministerul Energiei a semnat recent cu Complexul Energetic Oltenia două contracte de finanţare în valoare de circa 21 milioane euro pentru modernizarea grupurilor energetice de la Rovinari şi Işalniţa, din Planul Naţional de Investiţii gestionat de minister. Remus Vulpescu, propus să preia şefia companiei, dar a refuzat din cauza concedierilor cerute: Remus Vulpescu, în prezent preşedinte al consiliului de administraţie al Romaero, a fost propus să preia conducerea Complexului Energetic Oltenia, care se confruntă cu mari dificultăţi financiare, însă acesta a declinat oferta, potrivit unor surse. „Remus Vulpescu a declinat oferta, nefiind de acord cu anumite măsuri ce i-ar fi fost solicitate şi care ar fi generat costuri sociale şi bugetare însemnate, fără a reprezenta o soluţie de salvare a companiei“, se arată într-o scrisoare transmisă Consiliului de Supraveghere. Vulpescu este din luna iulie preşedinte al consiliului de administraţie al producătorului de aerostructuri Romaero Băneasa. El a fost totodată şi preşedinte al consiliului de administraţie al Hidroelectrica, iar în vara lui 2012 semna pentru intrarea în insolvenţă a companiei. Acesta a fost şi şef al Oficiului de privatizare din Ministerul Economiei (OPSPI), în perioada în care guvernul a scos la privatizare Oltchim Râmnicu-Vâlcea, licitaţie câştigată la acea dată de Dan Diaconescu, dar care nu a avut banii necesari. Vulpescu a mai fost totodată administrator la Rompetrol şi Transgaz, dar şi în conducerea producătorului de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti, aflată în insolvenţă şi administrată judiciar de Euro Insol, reprezentată de avocatul Remus Borza. Ministerul Energiei deţine 77% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia, iar [[Fondul Proprietatea]] are o participaţie de 21,5%. Societatea a fost înfiinţată în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Domeniul principal de activitate este producţia de energie electrică şi termică, transportul şi distribuţia energiei termice.
Complexul Energetic Oltenia (CEO), producător de electricitate controlat de stat, a avut în primul semestru al anului pierderi de 138,2 milioane lei, în condiţiile în care a consemnat un profit din exploatare de 30,6 milioane de lei, dar a înregistrat o pierdere financiară de 168,8 milioane de lei ca urmare a reevaluării unui credit în yeni japonezi. Cota de piaţă a companiei în primele şase luni a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru din 2015, mai scrie News.ro. „În primele şase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 milioane lei, un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)“, se arată în datele transmise de companie. „Diferenţele de curs valutar au determinat o pierdere financiară în primele 6 luni ale acestui an aproximativ dublă faţă de pierderea financiară înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut“, spun reprezentanţii CEO. 185 de milioane de lei pentru certificatele de emisii: În prima jumătate a anului, compania a achiziţionat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, în primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achiziţia certificatelor de CO2. De asemenea, în primul semestru din acest an, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mică faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, de 1,232 miliarde lei. „CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi. În peioada ianuarie-iunie 2016, compania a rambursat băncilor circa 230 milioane lei“, arată oficialii companiei. Producătorul de energie a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,7 miliarde lei în ultimii doi ani. Certificatele verzi pentru extragerea cărbunelui, problemă mare: În ceea ce priveşte numărul de certificate verzi, acesta este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. „Cota de certificate verzi a ajuns la 32%, deşi conform prevederilor iniţiale ale Legii nr. 220/2008, cota obligatorie de certificate verzi ar fi trebuit să ajungă la 10,8% în 2015 şi la 16,8% în 2020“, subliniază reprezentanţii CEO. Compania se plânge de faptul că, deşi conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia folosită de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. „Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi“, mai spun reprezentanţii complexului energetic. În prezent, CE Oltenia are circa 15.000 salariaţi, însă în urma reducerii de personal, până la sfârşitul anului vor rămâne aproximativ 14.000 salariaţi în companie. Ministerul Energiei a semnat recent cu Complexul Energetic Oltenia două contracte de finanţare în valoare de circa 21 milioane euro pentru modernizarea grupurilor energetice de la Rovinari şi Işalniţa, din Planul Naţional de Investiţii gestionat de minister. Remus Vulpescu, propus să preia şefia companiei, dar a refuzat din cauza concedierilor cerute: Remus Vulpescu, în prezent preşedinte al consiliului de administraţie al Romaero, a fost propus să preia conducerea Complexului Energetic Oltenia, care se confruntă cu mari dificultăţi financiare, însă acesta a declinat oferta, potrivit unor surse. „Remus Vulpescu a declinat oferta, nefiind de acord cu anumite măsuri ce i-ar fi fost solicitate şi care ar fi generat costuri sociale şi bugetare însemnate, fără a reprezenta o soluţie de salvare a companiei“, se arată într-o scrisoare transmisă Consiliului de Supraveghere. Vulpescu este din luna iulie preşedinte al consiliului de administraţie al producătorului de aerostructuri Romaero Băneasa. El a fost totodată şi preşedinte al consiliului de administraţie al Hidroelectrica, iar în vara lui 2012 semna pentru intrarea în insolvenţă a companiei. Acesta a fost şi şef al Oficiului de privatizare din Ministerul Economiei (OPSPI), în perioada în care guvernul a scos la privatizare Oltchim Râmnicu-Vâlcea, licitaţie câştigată la acea dată de Dan Diaconescu, dar care nu a avut banii necesari. Vulpescu a mai fost totodată administrator la Rompetrol şi Transgaz, dar şi în conducerea producătorului de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti, aflată în insolvenţă şi administrată judiciar de Euro Insol, reprezentată de avocatul Remus Borza. Ministerul Energiei deţine 77% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 21,5%. Societatea a fost înfiinţată în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Domeniul principal de activitate este producţia de energie electrică şi termică, transportul şi distribuţia energiei termice.
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
[[Categorie:Analize]][[Categorie:Stiri despre piata]]
{{DEFAULTSORT:-2016-08-16}}
{{DEFAULTSORT:-2016-08-16}}

Versiunea curentă din 16 mai 2023 19:06

Complexul Energetic Oltenia (CEO), producător de electricitate controlat de stat, a avut în primul semestru al anului pierderi de 138,2 milioane lei, în condiţiile în care a consemnat un profit din exploatare de 30,6 milioane de lei, dar a înregistrat o pierdere financiară de 168,8 milioane de lei ca urmare a reevaluării unui credit în yeni japonezi. Cota de piaţă a companiei în primele şase luni a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru din 2015, mai scrie News.ro. „În primele şase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 milioane lei, un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)“, se arată în datele transmise de companie. „Diferenţele de curs valutar au determinat o pierdere financiară în primele 6 luni ale acestui an aproximativ dublă faţă de pierderea financiară înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut“, spun reprezentanţii CEO. 185 de milioane de lei pentru certificatele de emisii: În prima jumătate a anului, compania a achiziţionat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, în primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achiziţia certificatelor de CO2. De asemenea, în primul semestru din acest an, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mică faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, de 1,232 miliarde lei. „CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi. În peioada ianuarie-iunie 2016, compania a rambursat băncilor circa 230 milioane lei“, arată oficialii companiei. Producătorul de energie a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,7 miliarde lei în ultimii doi ani. Certificatele verzi pentru extragerea cărbunelui, problemă mare: În ceea ce priveşte numărul de certificate verzi, acesta este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. „Cota de certificate verzi a ajuns la 32%, deşi conform prevederilor iniţiale ale Legii nr. 220/2008, cota obligatorie de certificate verzi ar fi trebuit să ajungă la 10,8% în 2015 şi la 16,8% în 2020“, subliniază reprezentanţii CEO. Compania se plânge de faptul că, deşi conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia folosită de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. „Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi“, mai spun reprezentanţii complexului energetic. În prezent, CE Oltenia are circa 15.000 salariaţi, însă în urma reducerii de personal, până la sfârşitul anului vor rămâne aproximativ 14.000 salariaţi în companie. Ministerul Energiei a semnat recent cu Complexul Energetic Oltenia două contracte de finanţare în valoare de circa 21 milioane euro pentru modernizarea grupurilor energetice de la Rovinari şi Işalniţa, din Planul Naţional de Investiţii gestionat de minister. Remus Vulpescu, propus să preia şefia companiei, dar a refuzat din cauza concedierilor cerute: Remus Vulpescu, în prezent preşedinte al consiliului de administraţie al Romaero, a fost propus să preia conducerea Complexului Energetic Oltenia, care se confruntă cu mari dificultăţi financiare, însă acesta a declinat oferta, potrivit unor surse. „Remus Vulpescu a declinat oferta, nefiind de acord cu anumite măsuri ce i-ar fi fost solicitate şi care ar fi generat costuri sociale şi bugetare însemnate, fără a reprezenta o soluţie de salvare a companiei“, se arată într-o scrisoare transmisă Consiliului de Supraveghere. Vulpescu este din luna iulie preşedinte al consiliului de administraţie al producătorului de aerostructuri Romaero Băneasa. El a fost totodată şi preşedinte al consiliului de administraţie al Hidroelectrica, iar în vara lui 2012 semna pentru intrarea în insolvenţă a companiei. Acesta a fost şi şef al Oficiului de privatizare din Ministerul Economiei (OPSPI), în perioada în care guvernul a scos la privatizare Oltchim Râmnicu-Vâlcea, licitaţie câştigată la acea dată de Dan Diaconescu, dar care nu a avut banii necesari. Vulpescu a mai fost totodată administrator la Rompetrol şi Transgaz, dar şi în conducerea producătorului de generatoare de aburi Vulcan Bucureşti, aflată în insolvenţă şi administrată judiciar de Euro Insol, reprezentată de avocatul Remus Borza. Ministerul Energiei deţine 77% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea are o participaţie de 21,5%. Societatea a fost înfiinţată în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Domeniul principal de activitate este producţia de energie electrică şi termică, transportul şi distribuţia energiei termice.