Bancherii nu renunta la marjele de castig: populatia si firmele se imprumuta mai scump - 05 decembrie 2011

Bancherii cauta sa isi rotunjeasca veniturile din marjele de dobanda - ecartul dintre dobanzile percepute la credite si cele platite la depozite - in conditiile in care presiunea creditelor neperformante asupra bilanturilor ramane ridicata. Creditele in lei pentru populatie si firme s-au scumpit in octombrie pentru a treia luna consecutiv, iar dobanzile medii au ajuns la 12,8% si respectiv 10,1% pe an, in timp ce bonficatiile la depozite au ramas practic neschimbate, arata datele BNR. Bancherii incearca sa obtina venituri mai mari din dobanzi pentru a acoperi cheltuielile cu provizioanele si pentru a-si diminua pierderile, astfel ca marja de castig pe segmentul populatiei a urcat cu mai mult de un punct procentual din luna iunie incoace si a ajuns la 6,3 puncte procentuale. La companii, marja de castig la lei a urcat cu mai mult de 0,6 puncte procentuale in acelasi interval de timp, pana la 4,5 puncte procentuale. "Bancile au crescut marjele de dobanda pentru ca au pierderi si cheltuieli mari cu provizioanele de risc si cauta o solutie pentru a-si majora veniturile. S-ar putea insa ca aceasta solutie sa nu fie de durata pentru ca in ultima vreme au inceput sa creasca si dobanzile la depozite, iar marjele s-ar putea sa se ingusteze", comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia. Cresterea dobanzilor la credite se datoreaza exclusiv marjelor mai mari aplicate de banci peste costurile proprii de finantare, in contextul in care indicatorul Robor (dobanda medie la care se imprumuta intre ele cele mai mari banci locale) nu a inregistrat fluctuatii majore in luna octombrie. Cu toate ca dobanzile la depozitele au ramas constante pana in luna octombrie, situatia s-a schimbat in ultimele saptamani, cand bancherii au reluat lupta pentru atragerea de resurse de la clienti. Unele banci au inceput sa plateasca dobanzi de aproape 8% pe an la depozitele in lei pentru populatie, in conditiile in care in octombrie dobanda medie ajungea la circa 6,5% pe an. Scumpirea creditelor in ultimele luni vine dupa ce dobanzile intrasera pe un trend descendent in prima jumatate a anului. Dobanzile la imprumuturile in lei pentru populatie si firme coborasera pana la 11,9% si respectiv 9,1% pe an in luna iunie, inainte de a reveni pe crestere. Bancherii au cedat insa foarte greu din marja de dobanda, iar ieftinirea creditarii din prima jumatate a anului a fost constant acompaniata de reducerea dobanzilor la depozite. Dobanzile la depozitele in lei pentru populatie erau in luna octombrie cu circa un punct procentual sub nivelul de la sfarsitul anului trecut. La euro, in schimb, bancherii au mentinut constante pana in luna septembrie atat dobanzile la credite, cat si cele la depozite. Luna octombrie a marcat insa o schimbare de directie, iar bonificatiile la depozitele in euro au sarit cu 0,65 puncte procentuale la companii si 0,2 puncte procentuale la populatie, fara ca tendinta sa fie urmata si de costul imprumuturilor. Cresterea dobanzilor la depozite vine in conditiile in care bancherii se bat mai aprig ca oricand pentru economiile in valuta ale clientilor pentru a compensa pierderea sprijinului bancilor-mama. Unele banci au ajuns sa plateasca in prezent dobanzi de pana la 5% pe an la depozitele in euro. Costul creditelor ar putea urma aceeasi tendinta in conditiile in care marja de castig s-a ingustat deja pana la circa 2,5 puncte procentuale. "Dobanzile la creditele in euro ar putea creste la randul lor, dar depinde foarte mult de politica pe care o va adopta Banca Centrala Europeana", mai spune Dochia.