Deutsche Bank evoca posibilitatea ca guvernele din Est sa preia subsidiarele bancilor elene - 27 iunie 2011

Deutsche Bank evoca posibilitatea ca guvernele din Est sa preia subsidiarele bancilor eleneCriza din Grecia, reizbucnita in ultimele saptamani, poate sa franeze cresterea economica in tarile din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, influentele nefavorabile fiind transmise atat pe canalul financiar- bancar, cat si pe cel comercial. "In masura in care Grecia este o destinatie de export importanta pentru regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), orice recesiune economica severa poate avea, de asemenea, implicatii asupra economiei reale pentru ECE. Bulgaria iese in evidenta cu 8% din totalul exporturilor destinate Greciei, in timp ce Serbia are o cota de 2,1% si Romania de 1,5%", se arata intr-un raport al bancii germane Deutsche Bank. Avand in vedere ca cererea interna ramane fragila in regiunea Europei Centrale si de Est, cu exceptia Poloniei, viitoarele intarzieri ale redresarii creditarii vor incetini foarte probabil revenirea cresterii economice la nivelul dinainte de criza, cred economistii Deutsche.Analistii bancii germane au analizat legaturile sectoarelor financiar si comercial intre Grecia si Europa Centrala si de Est si au ajuns la concluzia ca Bulgaria, Romania si Serbia sunt cele mai expuse la situatia din Grecia prin intermediul ambelor canale.Grecia si Romania se afla printre codasele Europei in ceea ce priveste redresarea economica, ambele ramanand in recesiune in 2010, cand majoritatea tarilor au revenit pe crestere. Insa, in timp ce PIB-ul Romaniei a reusit sa creasca usor in primul trimestru al anului, economia Greciei a continuat sa scada in conditiile masurilor severe de austeritate impuse de creditorii externi in schimbul pachetului de ajutor de 110 mld. euro stabilit in primavara anului trecut.In primul trimestru economia Romaniei a inregistrat o crestere de 0,7% fata de ultimul trimestru de anul trecut, cea mai mare contributie avand-o industria. Totusi, analistii bancilor locale considera ca in al doilea trimestru economia a avut o evolutie mai slaba decat in primele trei luni ale anului, existand riscul de a vedea chiar o usoara scadere a PIB. Unele dintre datele venite in ultimul timp de la sectorul real au fost dezamagitoare, determinand unii analisti sa se teama de o noua scadere a economiei. Exporturile au surprins neplacut in aprilie, coborand cu 17% fata de varful istoric din martie, iar consumul nu da semne de revenire.Analistii Deutsche Bank amintesc ca Grecia este, de asemenea, cea mai mare a treia sursa a remitentelor pentru Bulgaria, cu 7,5% din totalul sumelor primite. In cazul Romaniei, Italia si Spania sunt cei mai importanti parteneri comerciali, iar Grecia se plaseaza pe locul trei in privinta remiterilor muncitorilor romani, cu 7%.Potrivit datelor Bancii Reglementelor Internationale (BRI), expunerea bancilor elene pe piata romaneasca reprezinta 13% din Produsul Intern Brut, una dintre cele mai inalte ponderi dintre tarile din regiune dupa Bulgaria, cu 32% din PIB, si Serbia, cu 19% din PIB.Cele sase banci cu actionariat elen active pe plan local concentreaza depozite de 6 mld. euro si 17% din activele bancare, adica aproape 14 mld. euro. Oficialii BNR au aratat in repetate randuri ca bancile grecesti au lichiditati suficiente si un nivel confortabil al adecvarii capitalurilor.Desi Bulgaria este cea mai expusa direct pe Grecia, toate celelalte tari din regiune ar putea sa fie afectate de orice default al Greciei, potrivit raportului Deutsche.Analistii afirma ca detinerile semnificative ale actionarilor straini asupra sistemelor bancare din ECE au fost mai degraba o sursa de putere decat de slabiciune in timpul crizei financiare, avand in vedere ca bancile-mama au mentinut capitalul si au oferit lichiditate adecvata. Insa aduc in discutie si scenariul ingrijorator ca guvernele sa fie fortate sa cumpere subsidiarele bancilor grecesti.Liderii Uniunii Europene au promis la sfarsitul saptamanii trecute ca vor salva Grecia de la faliment, stabilizand economia zonei euro, cu conditia ca premierul elen George Papandreou sa adopte si sa treaca prin parlament un pachet de masuri de austeritate de 78 miliarde euro. Liderii europeni trebuie sa decida pana pe 3 iulie detaliile noului acord cu Grecia.Potrivit unor surse citate de Bloomberg, bancile si companiile de asigurari germane, in frunte cu Deutsche Bank si Allianz, au dat de inteles ca sunt dispuse sa rostogoleasca datoriile Greciei ajunse la scadenta daca guvernele vor oferi stimulente, precum garantarea riscurilor. Ministerul Finantelor a respins insa solicitarile creditorilor privati pentru stimulente ca sa participe la bailout-ul statului elen. Ministrul german al finantelor Wolfgang Schaeuble a declarat pentru ziarul Bild am Sonntag ca asteapta participarea voluntara a creditorilor privati la al doilea pachet de bailout, deoarece stabilizarea zonei euro este si in interesul acestora.FMI discuta astazi prima evaluarea a acordului preventiv cu RomaniaConsiliul Director al FMI discuta astazi prima evaluare din noul acord stand-by incheiat cu Romania, in cadrul sedintei urmand sa fie analizata si cererea de modificare a unor criterii de performanta, potrivit calendarului anuntat de institutia financiara internationala. Initial, sedinta Board-ului a fost programata pentru vineri, 25 iunie, dar a fost reprogramata. Prima evaluare a noului acord s-a derulat in perioada 27 aprilie-9 mai, cand o misiune comuna a FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale s-a aflat la Bucuresti.Guvernul a trimis in scrisoarea de intentie catre FMI, printre altele, ca va inventaria toate arieratele companiilor de stat, va aproba ordonanta privind restructurarea ANAF si va prezenta o noua formula de calcul al tarifelor la gazele naturale.Noul acord de tip preventiv, incheiat la sfarsitul lunii martie pentru doi ani, are o valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, respectiv 300% din cota pe care o are Romania la FMI. In cadrul acordului, contributia preventiva a Uniunii Europene este de 1,5 miliarde euro, Romania urmand sa beneficieze si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.BNR va mentine cel mai probabil dobanda de politica monetara la 6,25% in sedinta de miercuri, desi riscurile inflationiste sunt ridicate. Analistii bancii americane de investitii Citi afirma in cel mai recent raport privind Europa ca nu se asteapta la majorari ale dobanzii de politica monetara nici in Romania, nici in Rusia sau Israel. Totodata, economistii Danske Bank amintesc ca inflatia continua sa urce peste tinta setata la 3%, in timp ce cresterea economica ramane extrem de fragila."Depasirea tintei de inflatie si riscurile in crestere determinate de situatia din Grecia, justifica o inasprire a politicii monetare. Dar performanta economica slaba justifica o relaxare a politicii monetare. Din acest motiv, ne asteptam ca BNR sa mentina dobanda -cheie la 6,25%, atunci cand va anunta decizia de miercuri. Privind in perspectiva, nu ne asteptam ca BNR sa modifice dobanda de politica monetara in perioada ramasa pana la sfarsitul anului", considera analistii Danske.De la inceputul anului 2009, BNR a redus dobanda de politica monetara cu patru puncte procentuale, aducand-o la un minim istoric de 6,25% pe an. Insa din luna mai 2010 BNR a intrerupt sirul de reduceri, mentinand dobanda-cheie, in conditiile in care majorarea TVA de la 19% la 24% din vara anului trecut a impins inflatia anuala de la sub 5% spre 8%. Scumpirea produselor alimentare, in special a fructelor si cartofilor, a dus rata anuala a inflatiei la 8,41% la sfarsitul lunii mai 2011.Membrii Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) au estimat ca CA al BNR ar putea sa decida miercuri atat mentinerea dobanzii-cheie, cat si a rezervelor minime obligatorii.