Deprecierea leului va eroda profiturile companiilor cu datorii de la bursa. Care sunt cele mai afectate? - 25 iulie 2012

Versiunea din 2 octombrie 2023 06:49, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)

Majoritatea analistilor de pe piata de capital sunt de pa­rere ca deprecierea puternica a leului fata de principalele valute din ul­ti­mele luni va avea in general un impact ne­gativ asupra rezultatelor ce ur­meaza sa fie facute publice de companii incepand cu trimestrul al doilea pentru ca majoritatea se finanteaza in valuta. Sezonul de raportare al re­zul­tatelor pe primul semestru a anului va incepe sapta­ma­na vi­itoa­re si va fi deschis de Aero­star Bacau (ARS), prima com­pa­nie care-si va anunta re­zultatele.Companiile de la BVB aveau la finele anului 2011 datorii totale care cumulau 34 de miliarde de lei (circa 7,9 miliarde de euro). Din acestea, mai bine de jumatate sunt contractate in valuta.La jumatatea anului companiile care au credite in valuta va trebui sa marcheze in bilant pierderi pe partea financiara ca efect al reevaluarii datoriilor in euro sau dolari pe fondul aprecierii acestor monede fata de leu.Spre exemplu, o companie cu da­to­rii de 10 milioane de euro va inre­gis­tra la sase luni pierderi financiare de circa 1,3 mil. lei din aceasta operatiune contabila de reevaluare a datoriilor. Daca s-ar lua in calcul cursul din pre­zent, de 4,6 lei/euro, aceeasi com­panie ar marca la zi in bilant o pierdere de 2,8 mil. lei din reevaluarea datoriei de 10 milioane de euro dupa ce moneda euro­peana s-a apreciat cu 6% de la inceputul anului.Companiile cu datorii in dolari sunt si mai afectate in conditiile in care do­­larul s-a apreciat fata de leu cu 5,9% in primul semestru si de la inceputul anului s-a intarit cu 13,8%. Pier­derile contabile rezultate din re­eva­luarea datoriilor in dolari sunt de cir­ca doua ori mai mari decat cele in euro. "Majoritatea companiilor lucrea­za cu finantari in valuta pentru ca pla­tesc dobanzi mai mici si in con­di­ti­ile in care asteptarile erau de stabi­li­zare a leului intr-un palier de 4,1 - 4,3 lei, iar stabilizarea cursului le-a intarit con­vin­ge­rea ca acest palier este sus­te­na­bil si com­paniile s-au indreptat spre linii de finantare in valuta. De alt­fel datele arata ca tendinta la nive­lul agen­tilor eco­nomici din Romania a fost de cres­te­re a creditelor in valuta in ultima pe­rioada. O parte din com­paniile de la bursa care au finan­tari in valuta vor inregistra pier­deri pe partea financia­ra, dar acesta a fost un risc asumat de la bun inceput pen­tru a plati o dobanda mai redusa la cre­dite", spune Adrian Danciu, seful de­par­tamentului de analiza din cadrul Broker Cluj.Printre companiile cele mai afec­tate de evolutia cursului de schimb din ultimele luni se numara Rom­pe­trol Rafinare (RRC), care este pu­ternic indatorata in dolari, soldul cre­di­telor in valuta ale companiei ridi­can­du-se la finele anului trecut la 3,28 mld. lei, respectiv o treime din afa­cerile companiei pe anul 2011, de 10,1 mld. lei (2,4 mld. euro).Transelectrica Bucuresti (TEL) care avea la 31 decembrie 2011 da­to­rii in valuta de aproape 900 mil. lei, in cea mai mare parte in euro, ar putea inregistra de asemenea un rezultat negativ ca urmare a reevaluarii dato­riilor la cursul depreciat al leului de la 30 iunie, de circa 4,45 lei/euro. Cas­tigul companiei ar putea fi puternic afectat si in a doua parte a anului daca cursul de schimb se mentine la ni­velul actual, de circa 4,6 lei/euro. Alte companii afectate de depre­cierea leului sunt Dafora Medias (DAFR), Cemacon Zalau (CEON) si Impact Bucuresti, companii la care da­to­riile in valuta depaseau la finele anu­lui trecut cifra de afaceri aferenta anului 2011.Totusi sunt unele companii de la bursa, precum exportatorii sau com­panii care incaseaza banii pe marfa in valuta, care sunt avantajate de inta­ri­rea euro si a dolarului pentru ca inca­sea­za mai multi lei pentru aceeasi marfa.De exemplu producatorul de in­gra­saminte Azomures Targu-Mures (AZO) a exportat anul trecut 65% din productie si are foarte putine da­torii in valuta.Producatorul de piese auto Compa Sibiu (CMP), care exporta 80% din productie si are o pondere sca­zuta a creditelor in valuta, de circa 18% in afaceri, ar putea fi de ase­me­nea avantajata de deprecierea leului.Chiar si in aceste cazuri fericite ana­listii atrag atentia asupra faptului ca volatilitatea de pe piete ar putea re­duce cererea companiilor si in con­secinta le-ar putea afecta activitatea."Desi in mod normal companiile ex­por­tatoare sunt avantajate de de­pre­cierea leului, totusi sunt multe ca­zuri in care avantajul financiar ob­ti­nut la export este diminuat de nece­sita­tea de a importa materia prima la un pret mai mare, cum se intampla in in­dus­tria farmaceutica. Iar daca so­cie­tatea are datorii in valuta, cum este cazul Antibiotice Iasi, rezultatul finan­ciar negativ anuleaza efectul de cres­tere a vanzarilor. Intr-o situatie simi­lara se afla Compa, care exporta 80% din productie, dar care are da­to­rii in valuta. Dintre companiile mari ex­puse riscului valutar, se regaseste Trans­electrica cu un grad de inda­to­rare de 48%, peste 80% din datorii fiind denominate in euro, dolari si yeni. In ceea ce priveste sectorul ban­car, dar si SIF-urile care au expunere mare pe banci, deprecierea leului con­duce la cresterea riscului de credit pen­tru bancile care au acordat cre­dite in euro", spune Dragos Darabut, directorul general al societatii de administrare a investitiilor Vanguard Asset Management.