Popa, BNR: Nu vrem ca, atunci cand isi va reveni creditarea, piata sa se duca tot spre valuta - 20 ianuarie 2012

Prin politica de dobanda, prin calibrarea rezervelor minime obligatorii pe care trebuie sa le constituie bancile si prin reglementarile prudentiale privind credi­tarea, Banca Nationala incearca sa se asigure ca in momentul in care creditarea va reporni cu adevarat, piata nu se va orienta tot spre creditul in euro, ci va alege creditul in lei. "Nu vrem sa vedem ca atunci cand creditarea isi va reveni, piata se va duce tot spre creditul in valuta. Am luat masuri de ordin prudential, rezervele minime obliga­torii sunt mai mari la valuta decat la lei. In timp vor mai scadea si la valuta, insa vrem sa le tinem mai sus decat la lei ca un instrument de descurajare a creditarii in valuta", spune Cristian Popa, viceguvernator al BNR. El afirma ca bancile au loc sa dea mai multe credite in lei, cu conditia sa aiba si resurse. Pe de alta parte, Popa admite ca se contureaza un risc de scumpire a creditului din cauza competitiei pe depozite in care au intrat mai multe banci si a unor rigiditati legate de necesitatea constituirii de provizioane, insa spera ca acesta sa nu se materializeze. "Noi am dat deja pietei doua semnale succesive prin reducerea dobanzii-cheie." Intr-un interval de numai trei luni, BNR a facut doi pasi de reducere a dobanzii de politica monetara, de la 6,25% la 5,75% pe an. Cat priveste necesarul de provizionare din sectorul bancar, oficialul BNR spune ca se asteapta ca varful creditelor neperformante sa fie atins in acest an. De trei ani atat bancherii centrali, cat si cei din bancile private au tot impins estimarile de atingere a varfului de neperformante, estimari care s-au indepartat odata cu infirmarea succesiva a asteptarilor de revigorare a economiei. Popa admite ca formarea de credite neperformante la valuta a evoluat mai lent decat in cazul creditelor in lei, situatie la care s-a ajuns din cauza ca dobanzile la lei fusesera mentinute sus inainte de criza pentru calmarea economiei supraincalzite. La sfarsitul lui 2011 BNR a reluat reducerea dobanzii-cheie numai dupa ce a fost sigura ca inflatia continua sa scada. Viceguvernatorul responsabil cu tintirea inflatiei spune ca BNR a folosit si foloseste toate instrumentele posibile, inclusiv dintre cele netraditionale, inclusiv interventiile verbale, pentru a se asigura ca inflatia merge pe traiectoria dorita. BNR a atins in 2011 tinta de inflatie asumata pentru prima data in cinci ani. Popa arata ca pentru a se adapta contextului banca centrala a recurs in ultimii ani la o tintire a inflatiei mai lejera, cu focus pe tendinta pe termen lung, nu pe atingerea tintelor imediate. Cat priveste riscurile externe, viceguvernatorul spune ca BNR nu se pregateste in mod particular pentru eventualitatea iesirii vreunui stat din zona euro, ci pentru scenarii de crestere a aversiunii la risc indiferent de factorul declansator. "Nu ne uitam dupa posibile iesiri ale unui stat sau altul din zona euro, ci avem in vedere scenarii de inrautatire a apetitului fata de risc indiferent de motivele care ar genera o asemenea situatie." In acelasi timp, Popa nu se asteapta ca bancile din zona euro sa fuga din regiune din cauza presiunilor cu care se confrunta acasa. "Chiar daca va exista poate un focus mai mare spre interior, imi e greu sa cred ca grupurile din zona euro ar pleca din regiune dupa ce in anii trecuti o mare parte a profiturilor pe care le-au facut au venit de aici." La nevoie, BNR conteaza pe rezervele valutare foarte confortabile (33,2 mld. euro), precum si pe ancora acordului cu FMI, desi Cristian Popa reafirma ca Romania nu intentioneaza sa foloseasca banii. De asemenea, el mentioneaza existenta unui plan pentru situatii de urgenta in sectorul bancar, BNR fiind pregatita sa furnizeze lichiditate. Popa afirma ca lichiditatea a devenit un punct focal pentru banca centrala si un instrument de politica monetara in sine. "Nu avem a face o alegere intre stabilitatea macroeconomica si stabilitatea financiara, trebuie urmarite impreuna." El spune insa ca ramane fundamentala asigurarea unei inflatii reduse, nevolatile ca si contributie a bancii centrale la atingerea unei cresteri economice sustenabile.