Cum reusesc romanii sa se imprumute fara sa aiba nici cea mai mica idee despre cum vor inapoia creditele - 28 noiembrie 2011

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 7 noiembrie 2024 10:17, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Cu un salariu mediu pe economie de mai putin de 400 de euro pe luna, nu este de mirare ca romanii fac fata cu greu cheltuielilor lunare. Au datorii la banci, la rude, la prieteni sau colegi de serviciu si fiecare luna este o cursa nebuna pentru achitarea lor. Cum arata, deci, cercul vicios al datoriilor la romani? La mijlocul acestui an 4,2 milioane de romani, adica 43% din populatia activa a Romaniei, aveau credite la banci sau la institutii financiare nebancare. 450.000 aveau credite si la unele si la celelalte, potrivit Raportului Bancii Nationale a Romaniei asupra Stabilitatii Financiare pentru 2011. In medie, romanii din aceasta categorie aveau cate trei credite, respectiv doua credite la banci si unul la IFN si, in principiu, atinsesera gradul maxim de indatorare. Tot ei, dar si multi altii care nu sunt trecuti pe vreo lista oficiala de datornici, obisnuiesc sa se imprumute si din alte surse decat cele institutionale. Explicatia este, in esenta, foarte simpla: circa 70% dintre romanii chestionati intr-un studiu iVox realizat pentru Kruk Romania spun ca au o situatie financiara proasta si foarte proasta. Salariile pe care le castiga sunt adesea insuficiente pentru cheltuielile pe care le au, asa ca trebuie sa apeleze la solutii alternative. Multi dintre ei nu mai sunt eligibili pentru acordarea unui imprumut bancar, drept pentru care ajutorul cunoscutilor este singura resursa pe care o mai au. In plus, aceste imprumuturi nu presupun si o dobanda lunara - cosmarul cel mai mare al oricarui datornic. "Functioneaza o forma de comuniune economica in care ajutorul se cauta mai degraba in spatiul familial, unde normele de returnare a banilor sunt ceva mai relaxate", spune sociologul Mircea Kivu, care a coordonat realizarea acestui studiu. Din acest motiv, 65,9% dintre participantii la cercetare spun ca obisnuiesc sa se imprumute pentru acoperirea cheltuielilor lunare, cel mai frecvent, de la rudele si prietenii apropiati. Astfel, 40,3% dintre respondenti iau bani cu imprumut de trei sau patru ori pe an, iar 31,3% sunt nevoiti sa se imprumute lunar. 15,3% apeleaza de sapte sau opt ori intr-un an la aceasta solutie, in timp ce doar 13,1% dintre respondenti cer bani de la cunoscuti de cel mult doua ori pe an. Acestia spun ca au nevoie de bani pentru ca, pur si simplu, nu isi pot acoperi cheltuielile lunare obligatorii. Cativa au intrat intr-un nefericit fenomen de spirala si sunt obligati sa se imprumute pentru a acoperi alte datorii. In cele mai fericite cazuri, daca le putem numi astfel, romanii se indatoreaza pentru a cumpara lucruri valoaroase, precum o masina sau mobila pentru casa, insa acestia nu reprezinta decat aproape 7% din totalul respondentilor. "Faptul ca motivul cel mai important pentru care romanii se imprumuta este acoperirea cheltuielilor lunare scoate in evidenta o realitate destul de sumbra", comenteaza Mircea Kivu. Practic, avem de-a face cu un cerc vicios in care oamenii intra din momentul in care, cel putin o parte dintre ei, iau bani imprumut lunar pentru a achita alte datorii. Inchiderea acestui cerc se face destul de greu, astfel incat multi romani se afla in permanenta in situatia de a fi nevoiti sa returneze o oarecare suma de bani luati cu imprumut. Cei mai multi, adica peste o treime dintre participanti, imprumuta sume destul de mici, respectiv cel mult 100 de euro intr-un an intreg. Aproape 30% iau de la prieteni si rude intre 100 si 300 de euro pe an, in timp ce sume mai mari de 2.000 de euro nu iau decat 2,6% dintre respondenti. Avand in vedere frecventa cu care obisnuiesc sa se imprumute, reiese, totusi, ca romanii aleg sa fie prudenti si sa nu se indatoreze mai mult decat au nevoie, preferand sa ia sume mici. Pentru datoriile normale, timpul de achitare in cazul celor mai multi dintre respondenti se situeaza intre una si trei saptamani. 21,3% platesc aceste datorii intr-o luna si inca 19% in mai putin de o saptamana. Pentru aproape 9% dintre respondenti este nevoie de o perioada cuprinsa intre sase luni si un an pentru a putea restitui banii pe care i-au luat cu imprumut de la cunostinte. Multi dintre ei se grabesc sa-si plateasca mai intai datoriile la banci, aceasta fiind una dintre cele mai importante griji lunare. Nu intotdeauna reusesc, de vreme ce la sfarsitul lunii august, restantele romanilor la banci ajunsesera la circa cinci miliarde de euro, mai bine de un miliard mai mult fata de august 2010. Atunci cand vine vorba despre datorii mari, puterea romanilor de a restitui banii este destul de scazuta. Studiul citat arata ca aproape 11% dintre respondenti au nevoie de cel mult sase luni pentru a-si plati datoriile mari. 7,1% spun ca si le platesc in maximum un an, 8,7% in trei ani, 13,2% in cel mult cinci ani, in timp ce aproximativ 22% dintre participanti au nevoie de zece ani sau mai mult. Daca in momentul de fata majoritatea celor care au participat la aceasta cercetare sociologica sunt nemultumiti si foarte nemultumiti de situatia lor materiala, vestea proasta este ca nici pentru la anul nu au sperante intr-o imbunatatire a calitatii vietii pe care o duc. Astfel, mai mult de jumatate cred ca si la anul vor trai mai mult sau mai putin in aceleasi conditii si vor avea acelasi raport al veniturilor versus cheltuieli lunare. Pentru situatia in care se afla, specialistii sunt de parere ca de vina este, in cea mai mare masura, nivelul scazut de trai, dar acest factor este mai mereu secondat si potentat de lipsa capacitatii de a face planificare financiara. "Romanii nu sunt obisnuiti sa-si planifice finantele si nu cheltuiesc conform unui plan. Se ajunge, astfel la un fenomen de indatorare in spirala, care este foarte periculos pentru populatie", observa Mircea Kivu. Banca Nationala a Romaniei da insa date si despre cei care se afla la polul opus si reusesc sa puna bani deoparte. Ar parea ca acestia o duc mai bine, de vreme ce, la sfarsitul lunii august, depozitele companiilor si ale populatiei au crescut cu 5,1% fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 178 de miliarde de lei. Majoritari raman, totusi, cei care au probleme in a se descurca de la o luna la alta cu banii pe care ii castiga. Pentru ei, imprumuturile raman singura solutie pentru a-si acoperi cheltuielile, chiar daca, de multe ori, ajung atat de indatorati incat cu greu mai gasesc calea de iesire din acest labirint.