Bancile nu s-au inghesuit sa finanteze statul si au plasat sub un miliard de euro in obligatiuni - 05 mai 2011

Ministerul Finantelor a van­dut ieri prima emisiune de obligatiuni in euro lansata in acest an pe piata locala, atragand sub un miliard de euro, desi in iulie are un varf de plata de aproximativ 2,4 miliarde de euro. Statul a amanat ast­fel inca o data ie­sirea pe piata inter­na­tionala de capital, pre­gatita la nivel tehnic in­ca din toamna anului trecut. Ministerul Finan­te­lor a sustinut insa ca nu se afla sub nicio pre­siune pentru a face rost de lichiditati, astfel incat rezultatele licita­ti­ei de ieri au fost cata­lo­gate drept multumitoare. "Bancile au cotat foarte bine, asa cum ne si asteptam. Am acceptat o valoare mai mare decat suma anuntata, in conditiile in care randamentul maxim a fost de 4,9% pe an, rezonabil pentru o scadenta de trei ani in conditiile actuale de pe pietele financiare", a declarat pentru Mediafax Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor. In iulie Romania are un varf de plata cu ti­tluri in euro scadente de aproximativ 2,4 mld. euro, iar in anticiparea acestui mo­ment BNR a hotarat la sfarsitul lunii martie sa elibe­reze circa 1,3 mld. euro din rezervele minime in valuta. In urma cu doi ani Trezoreria atragea tot de pe piata interna un imprumut sindi­calizat de 1,2 miliarde euro, care va avea scadenta pe 23 iulie. Volumul total al cererii bancilor la lici­tatia de ieri a fost de 1,247 mld. euro, din care 1,14 mld. euro in cont propriu. Costul pare totusi ridicat avand in vedere ca CDS-urile au coborat in ultima vreme spre 230 de puncte de baza, la jumatate fata de vara trecuta si sub nivelul de peste 300 de puncte de la inceputul lui 2011. Insa, decizia BCE de majorare a do­ban­zii de referinta la 1,25% s-a resimtit, in­fluen­tand dobanzile la euro pentru instru­men­te pe trei ani. Pentru un plasament pe trei ani in euro, dobanda pe pietele inter­na­tionale urca spre 2,4% pe an, la care se adauga si riscul de tara, care inseamna inca 2,3%, dar si marja de castig a investitorului. "Licitatia nu poate sa fie caracterizata nici ca un succes, nici ca un esec. Poate fi caracte­rizata ca o licitatie buna. Am fi putut spune ca licitatia a fost un succes daca suma atra­sa ar fi depasit 1 mld. euro, apro­piindu-se de valoarea eliberata de BNR din rezervele minime obligatorii. Cred ca exista banci care vor sa retraga bani din Romania si nu au fost interesate de randament. Costul nu este prea mare. Pe pietele externe nu cred ca ar fi obtinut acest pret, avand in vedere faptul ca trebuia sa plateasca si o prima, astfel ca probabil ar fi trecut de 5%. Si nu este sigur ca de pe pietele externe ar fi atras aceasta suma", apreciaza Nicolaie Chi­desciuc, economistul-sef al ING Bank. Marius Stoica, directorul trezoreriei BRD, considera ca rezultatul nu ar fi fost foarte diferit in cazul iesirii pe piata externa, desi acolo prima ceruta de investitori ar fi putut fi ceva mai mare. La licitatie au participat cele 12 banci care actioneaza ca dealeri primari pe piata ti­tlurilor de stat, iar prin intermediul aces­tora au avut posibilitatea sa participe la lici­tatie atat investitori institutionali, cat si clienti individuali. Titlurile vor putea fi tran­zactionate ulterior atat pe piata secundara administrata de BNR (prin sistemul SaFir), cat si prin intermediul BVB. Fondurile atrase vor fi uti­lizate pentru finantarea de­ficitului bugetar si refinan­ta­rea datoriei publice scadente. Primul imprumut in euro pe plan local a fost derulat in 2009, cand Finantele au plasat obligatiuni pe patru ani de 400 mil. euro, platind o dobanda de 5,25% pe an. Mai iesim pe pietele externe? Chidesciuc considera ca Romania nu a iesit pana acum pe pietele externe pentru ca nu exista apetit pentru titlurile romanesti din cauza unui complex de factori care in­clud incertitudinea politica, nein­cre­derea in con­tinuarea per­for­man­telor fiscale anuntate. "Este de dorit ca Ro­mania sa iasa si pe pietele externe, chiar daca este mai scump, pentru ca ar da un sem­nal pozitiv. Desi Finan­tele au anuntat posibilitatea ie­sirii pe pietele externe, nu a au iesit pentru ca nu exista apetit. Cred ca vor incerca sa iasa si pe pietele externe. Nu exclud cel putin inca o redu­ce­re a rezervelor minime obli­gatorii in valuta sau chiar doua. Si am putea sa mai vedem si o alta emisiune in eu­ro pentru piata locala", a spus Chidesciuc. Analistii au avertizat de mai multe ori ca structura datoriei Romaniei are un profil nefavorabil al scadentelor si numai pietele externe putem sa atragem sume mai mari pe termene mai mari. Ministerul Finantelor a inceput inca din vara anului trecut sa lucreze la un nou program de finantare de pe pietele externe prin titluri emise pe termen mediu intr-un ca­dru prestabilit, in functie de nevoi si de opor­tunitatile de piata. A angajat doua banci care sa se ocupe de intermediere - Socié­té Générale si Erste Group. Nevoia unui astfel de pro­gram de finantare curenta si chiar a unei structuri de management de­dicate la nivelul Ministerului Finantelor este pe deplin justifi­ca­ta de dinamica alerta a datoriei pu­blice, inclusiv a celei externe.