Romania, la un pas sa bata Grecia si Cehia la PIB. De ce nu ne auzim mai mult in Europa? - 02 decembrie 2016

Versiunea din 16 mai 2023 19:07, autor: Admin (discuție | contribuții) (csv2wiki)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Cu toate că în general în ţară există o percepţie proastă asupra parcursului economic şi multă nemulţumire, este puţin cunoscut faptul că România e la un pas să depăşească Cehia şi Grecia din punctul de vedere al PIB-ului ca dimensiune absolută. Cu 160 mld. euro în 2015, conform Eurostat, România a ajuns la doar 6 mld. euro faţă de Cehia şi la doar 15 mld. euro faţă de Grecia. Este adevărat că populaţia celor două ţări este la jumătate faţă de cea a României, astfel încât în termeni de PIB per capita suntem la 50%. O privire asupra evoluţiei PIB-ului nominal în ultimii 10 ani arată că Uniunea Europeană a crescut cu 20%, pe când zona euro (din 12 ţări cum erau în 2006), doar cu 17%. România a crescut, în schimb, de la 98 mld. euro la 160 mld. euro, cu 63%, în timp ce Bulgaria a crescut cu 67%, iar Polonia cu 57%. România a avut, în cei 10 ani de la aderarea la UE, un ritm mediu de creştere dublu faţă de Cehia, ceea ce îi permite astăzi să fie aproape ca valoare a PIB-ului faţă de această ţară, în continuare mult mai avansată din punct de vedere tehnologic. Criza financiară din 2009-2010 şi-a lăsat dur amprenta asupra Greciei, al cărei PIB pur şi simplu a scăzut de la 217 mld. euro în 2006 la 175 mld. euro în 2015. Şi probabil că ieşirea Greciei din zona euro, care ar fi dus la devalorizarea accentuată a noii monede dacă s-ar fi adoptat, ar fi plasat Grecia la jumătatea PIB-ului României de astăzi. Un parcurs foarte bun în ultimii 10 ani l-a avut Polonia, care a ajuns la un PIB de 429 mld. euro în 2015, cu 90 mld. euro mai mult decât Austria, în condiţiile în care porneau în 2006 de la baze aproximativ egale. Deşi România este astăzi, ca putere economică, la mare distanţă faţă de Ungaria, aceasta din urmă ţară este mult mai prezentă în paginile ziarelor de business internaţionale, iar poziţiile vocale ale liderului Ungariei, Viktor Orban, sunt cu mult peste puterea economiei ungare şi a performanţei sale din ultimii 10 ani: doar 20% creştere. Dacă îşi continuă parcursul de a creşte în medie cu 5% pe an, cum a făcut-o în ultimii 10 ani, pentru a obţine o dinamică de plus 63% la PIB-ul nominal, România va depăşi în următorii 5 ani Cehia, Grecia şi Finlanda şi va deveni o „piesă grea“ a Europei de Est, având în jurul său ţări cu un PIB la jumătate (Ungaria) sau chiar la un sfert (Bulgaria). „Greutatea“ economiei româneşti în termeni de PIB nu va rămâne neobservată şi în mod sigur apariţia sa pe radare este deja subiect de analiză pentru ceilalţi jucători din Uniunea Europeană. Să nu ne facem iluzii că toţi vecinii acceptă pasiv emergenţa unei puteri economice în est, care să determine trenduri şi soluţii pentru problemele care se vor ivi în perioada următoare în regiune. Paradoxul este că, deşi are forţă ca PIB total, România nu are jucători proprii, campioni naţionali, precum au Ungaria (MOL, OTP Bank), Cehia (CEZ), care să modeleze viitorul economic, ci jumătate din business este în mâinile multinaţionalelor. Chiar şi aşa, imediat ce PIB-ul va trece de 200 mld. euro, magnitudinea economiei locale nu va mai putea fi uşor desconsiderată. Ne lipsesc o piaţă de capital solidă şi două autostrăzi, est-vest şi nord-sud. Dacă în următorii ani condiţiile externe nu se vor înrăutăţi şi echilibrele financiare şi bugetare vor fi păs­trate, România poate vedea la fie­care 1 Decembrie cum începe să-şi ocu­pe încet-încet locul pe care-l merită în Europa.