Aproximativ 83% din romani stiu ca e riscanta creditarea in valuta, dar jumatate dintre ei o prefera - 05 mai 2011

BNR: Finantarile au scazut in T1/2011 cu 134 mil. euro (0,9%), la 15,39 mld. euro Un sondaj realizat de banca centrala a Austriei releva ca 83% din romani sunt constienti de faptul ca, pe timpul crizei, deprecierea monedei nationale fata de euro a sporit riscul creditarii in valuta. Cu toate acestea, peste 45% din acestia spun ca imprumuturile in euro sunt mai atractive decat cele in lei. Practic, desi creditarea in valuta a crescut pe parcursul crizei cu 700 mil. euro, in primul trimestru din 2011 soldul s-a diminuat cu 134 mil. euro. Potrivit unei cercetari realizate de Banca Nationala a Austriei in noua state din regiunea Europei Centrale si de Est, consumatorii au inceput sa perceapa creditele in valuta ca fiind din ce in ce mai riscante. Ponderea acestora in totalul repondentilor s-a dovedit mai mare in tarile care au experimentat deprecieri semnificative ale monedelor nationale pe parcursul crizei. Totusi, noteaza analistii bancii centrale austriece, in pofida acestei perceptii, in sase dintre tarile analizate, printre care si Romania, majoritatea consumatorilor considera inca finantarile in valuta mult mai atractive decat cele in moneda locala. In aceste conditii, una dintre concluziile cercetarii arata ca este putin probabil ca imprumuturile in valuta destinate populatiei sa dispara fara o interventie a bancilor centrale. In acest sens, sugestiile austriecilor, ale caror banci au o expunere semnificativa pe creditarea in valuta din ECE, vizeaza aplicarea unor noi regle­mentari si masuri de supraveghere. De altfel, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, declara recent ca se doreste descurajarea creditarii in valuta pentru cei care isi obtin castigurile in lei. Potrivit acestuia, discutiile se poarta la nivel european, unde ,,s-au degajat cateva linii de actiune”, si cel mai probabil restrictiile pentru creditele in valuta se vor face pe cale prudentiala. 45% le considera mai atractive Potrivit documentului, aproximativ 83% din romani sunt constienti de faptul ca, in ultimii doi ani, deprecierea monedei nationale fata de euro a sporit riscul creditarii in valuta. Datele sondajului mai arata ca in Ungaria si Serbia, 90% din consumatori au aceasta perceptie, iar in Albania si Polonia ponderea urca la 82%, respectiv 77%. La polul opus, bulgarii, care se bucura de altfel de existenta unui Consiliu Monetar, apreciaza doar intr-o proportie de 67% riscurile angajarii unui credit in valuta. Cu toate acestea, peste 45% din romani, aproape 50% din sarbi si 62% din polonezi considera ca imprumuturile in valuta sunt mult mai atractive decat cele in moneda nationala. Cei mai putini tentati de o astfel de indatorare sunt ungurii, care apreciaza doar in proportie de 40% beneficiile oferite de costurile mai scazute ale creditelor denominate in valuta, comparativ cu cele in forinti. La polul opus trebuie mentionati consumatorii din Macedonia, unde peste 65% considera mai atragatoare finantarile in euro, cea mai mare pondere in totalul repondentilor din tarile analizate. In trim. I, reduceri generalizate Sa fi avut numarul ridicat al romanilor care percep, in sondaje, riscuri in crestere pentru creditarea in euro si o transpunere in realitate? Nu stim. Dar cert este ca, pe trimestrul I din acest an, creditul in valuta s-a redus cu 134 mil. euro (0,9%), de la 15,5 mld. euro la 15,39 mld. euro, numai in Bucuresti, scaderea fiind de 35,8 mil. euro (0,6%). Practic, datele BNR arata ca, in primele trei luni ale acestui an, soldul finantarilor in valuta a crescut doar in judetul Salaj, cu 800.000 de euro (0,3%), in celelalte 40 de unitati administrative diminuandu-se cu valori cuprinse intre 200.000 de euro si 2,6 mil. euro. Cu toate acestea, soldul imprumuturilor denominate in valuta a crescut in timpul crizei cu aproape 700 mil. euro, de la 14,7 mld. euro la 31 decembrie 2008 la 15,4 mld. euro la finalul lunii martie 2011. In volum, cele mai mari cresteri ale soldului au fost inregistrate in Bucuresti - 451 mil. euro, Salaj - 113,8 mil. euro, Iasi - 32,9 mil. euro, Cluj - 31,3 mil. euro si Timis - 30 mil. euro. Pe de alta parte, cele mai mari diminuari ale soldului creditelor in valuta acordate populatiei au avut loc in Bistrita-Nasaud, cu 42 mil. euro, Alba - 10,4 mil. euro, Neamt - 7,3 mil. euro si Botosani - 7 mil. euro. Datele BNR mai arata ca, in perioada analizata, soldul creditelor denominate in valuta a urcat cu 4,7% la nivel national si cu 8,2% in Bucuresti. Majorari peste media nationala au fost inregistrate de sucursalele bancare din Ialomita - 9,6%, Buzau - 7,6% si Bacau - 6,4%