Radu Craciu: Avand in vedere ca piata e deja lichida, BNR mai bine ar reduce dobanda - 30 iunie 2014

Analistii sustin ca BNR ar trebui sa continue relaxarea politicii monetare in sedinta de politica monetara de marti si in lunile urmatoare, insa parerile sunt impartite in ceea ce priveste instrumentele cele mai adecvate, respectiv diminuarea rezervelor minime obligatorii (RMO), reducerea dobanzii-cheie (3,5% pe an acum) sau un management adecvat al lichiditatii. In ianuarie BNR a redus rata dobanzii de politica monetara de la 4% la 3,75% pe an, precum si ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%. Iar dupa aceasta decizie a mai ur­mat o singura reducere a dobanzii-cheie, pana la 3,5%, in februarie. Surse oficiale citate de Mediafax sustin ca BNR va reduce marti ratele aplicate la rezervele minime obligatorii in valuta, in prezent la 18% din pasivele bancilor, ca raspuns la masurile BCE de relaxare monetara, iar din toamna ar putea sa reinceapa scaderea dobanzilor daca prognoza de inflatie va cobori sub 3%. „Nu cred ca scaderea ratei rezervelor minime obligatorii este utila, avand in vedere lichiditatea deja crescuta a pietei. Mi se pare de asteptat ca dobanda-cheie sa scada avand in vedere conditiile existente“, a spus Radu Craciun, economistul-sef al BCR. Pe de alta parte, Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, pariaza pe instrumentul managementului lichiditatii, sustinand ca acesta este mult mai puternic decat o ajustare a dobanzii-cheie si este preferat de catre banca centrala. In ceea ce priveste rezervele minime obligatorii, Dumitru aminteste ca lichiditatea pe piata monetara este foarte mare si nu s-ar justifica acum o diminuare a RMO la lei. Iar ajustarea RMO la valuta ar stimula procesul de reducere a expunerilor bancilor. Totodata, diminuarea RMO la valuta ar imbunatati rezultatul operational al bancii centrale. Economistul-sef al Raiffeisen Bank spune ca dobanda de politica monetara pare ghidata de asteptarile pe termen mediu, iar managementul lichiditatii este ghidat de perspectivele pe termen scurt, potrivit abordarii de pana acum a bancii centrale, si sustine ca nu vede de ce BNR ar schimba aceasta abordare. „Dobanda-cheie pare ghidata de asteptarile inflationiste pe termen mediu. Pe termen scurt avem foarte mari sanse ca inflatia sa coboare sub 3% pana la sfarsitul anului. Insa inflatia pe termen mediu este in jur de 3%. Daca s-ar lua in calcul inflatia pe termen mediu, o dobanda-cheie de 3,5% este potrivita. Cel mai probabil sce­nariu este ca BNR sa nu mai reduca dobanda-cheie, desi sansele au crescut“, a aratat Dumitru. Relevanta dobanzii de politica monetara a scazut, apreciaza Dumitru. Astfel, de facto, politica monetara este mai relaxata, in conditiile in care dobanzile efective din piata monetara sunt mai mici decat dobanda-cheie. „Pare ca BNR este mai confortabila cu o dobanda-cheie mai stabila si un management mai activ al lichiditatii“, a mai spus Dumitru. A trecut aproape un an de cand BNR a dat startul ciclului de reducere a dobanzii-cheie, de la 5,25% pana la 3,5%. Insa, cele sase ajustari succesive nu au reusit sa aduca creditarea in teritoriul pozitiv, volumul creditelor totale acordate sectorului privat batand pasul pe loc. In urma relaxarii politicii monetare banii s-au ieftinit pe piata monetara, indicatorul Robor la 3 luni, folosit ca reper de pret in majoritatea contractelor de credite de retail in lei, cobor‚nd spre 3% si uneori chiar sub acest nivel. Dar dobanzile Robor au fluctuat vizibil, facand si salturi de 2% in perioade scurte, de circa o saptamana. Iar bancherii au transmis mai departe catre clienti volatilitatea ratelor din piata monetara. Analistul Aurelian Dochia apreciaza ca singura masura care ar putea avea efect in prezent este reducerea rezervelor minime obligatorii, cel mai probabil urmand sa se reduca RMO la valuta. „Trebuie sa ne apropiem de zona euro si din perspectiva dobanzii si a rezervelor minime obligatorii avand in vedere apropierea termenului pentru adoptarea euro. O decizie de reducere a RMO este de asteptat si va fi o tendinta pe termen mai lung. Cred ca ar trebui redusa RMO la valuta“ spune Dochia.