Managerii de fonduri cer Parlamentului excluderea veniturilor din investitii de la CASS: Este o masura paguboasa prin care statul se impusca singur in picior - 09 aprilie 2015

Introducerea contributiei la asigurarile sociale de sanatate (CASS) pentru veniturile din investitii si impunerea unui plafon minim de plata de circa 800 de lei pe an descurajeaza economisirea populatiei si va duce la aparitia unor situatii in care investitorul sau deponentul la banca, care nu este nici salariat si nici pensionar, va avea de platit o taxa mai mare decat venitul incasat, sustin managerii de fonduri mutuale, cu active in gestiune de peste 19 miliarde de lei. Ei cer Parlamentului sa elimine aceasta prevedere din proiectul de Cod fiscal. In prezent, proiectul de Cod fiscal propus de Ministerul Finantelor si aprobat de Guvern este pe masa senatorilor din Comisia de buget-finante. Alaturi de eliminarea impozitului pe dividende, acest proiect introduce obligatia ca persoanele care nu inregistreaza venituri din salarii si pensii sa plateasca contributie la asigurarile sociale de sanatate (CASS) in cuantum de 5,5% din veniturile din investitii. In aceasta categorie de venituri s-ar incadra veniturile obtinute din investitii pe bursa, in fonduri mutuale, tranzactii valutare, dar si cele din dobanzile bancare. In prezent, aceste venituri sunt impozitate cu 16% (cota unica) si sunt excluse de la plata CASS. Mai mult, fata de varianta proiectului de Cod fiscal supusa dezbaterii publice, in proiectul de Cod fiscal aprobat de Guvern si transmis spre aprobare Parlamentului este prevazuta si pentru venitul din investitii o "baza anuala minima de calcul al CASS" egala cu salariul anual minim. Tinand cont de valoarea prognozata a salariului de baza minim pe tara, baza minima de calcul al CASS va fi de 14.400 de lei (12 luni inmultit cu 1.200 lei salariu minim in 2016), respectiv o valoare minima de plata a CASS de 792 de lei. Suma medie depusa intr-un depozit bancar este de 7.500 de lei. Dobanda incasata este de circa 2,5% pe an, adica un venit anual de 187 de lei, din care se retine la sursa impozitul de 16%. Venitul net devine astfel 157 de lei. Insa cum proiectul de Cod fiscal impune un plafon minim de circa 800 de lei, rezulta ca respectivul deponent va plati CASS mai mare decat venitul incasat efectiv daca nu are alte surse de venit. Daca deponentul este salariat sau pensionar, este exclus de la plata acestei contributii pentru ca CASS este deja platit. In cazul fondurilor mutuale, detinerea medie a persoanelor fizice este de circa 47.000 de lei. Asumand un randament anual de 4%, rezulta o valoare a castigului de 1.880 de lei, semnificativ inferioara bazei minime de calcul al CASS de 14.400 de lei. Aplicarea valorii minime a CASS de circa 800 de lei este echivalenta unei taxari de 42,1% din castigul realizat. Adaugand la acestea valoarea impozitului de 16%, rezulta o rata de taxare a castigului de 58,1%. In prezent, peste 12 milioane de romani au banii depozitati la banca, 300.000 sunt investitori in fonduri mutuale si circa 60.000 de persoane au conturi de investitii la bursa, insa nu exista date oficiale cate din aceste persoane nu incaseaza decat aceste venituri, nu sunt salariati si nici pensionari, si deci intra in aria de aplicare a prevederii CASS pe venituri de investitii din proiectul de Cod fiscal. "Introducerea CASS pe veniturile din investitii ne-a luat prin surprindere pentru ca vine in contradictie cu discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii Guvernului. Inca de la finalul anului trecut am purtat discutii cu reprezentantii Guvernului pentru reducerea impozitului pentru investitiile pe perioadele mai lungi de timp, insa proiectul de Cod fiscal a aparut cu prevederi care cresc impozitarea", a spus Dragos Neacsu, presedintele Asociatiei Administratorilor de Fonduri (AAF) si al societatii de administrare Erste Asset Management, cu active in gestiune de 8,7 miliarde de lei. Fondurile mutuale, care atrag resurse financiare de ordinul a cateva sute de milioane de lei lunar de la investitorii mici, detin circa 15% din datoria publica a statului alaturi de pensiile private (prin achizitiile de titluri de stat), pondere nu foarte indepartata de cea a investitorilor straini 23%. Neacsu califica aceasta prevedere drept "paguboasa" pentru ca va lovi in principal in micii investitori care au sume mici plasate in fonduri sau depozite, dar si pentru ca descurajeaza investitiile, de care statul are nevoie pentru a-si finanta datoria publica. "Statul se impusca singur in picior. Investitorii institutionali locali, asa cum sunt fondurile mutuale, sunt mult mai stabili in finantarea deficitului pe termen mediu si lung. Introducerea CASS pe veniturile din investitii este o masura care rezolva o situatie pe termen scurt de timp", a mai spus managerul. Deficitul la bugetul public al asigurarilor de sanatate era de circa 3,6 miliarde de lei la finalul anului trecut si este finantat din bugetul de stat. "Prin aceasta masura se incearca ajungerea la persoanele care au sume mari de bani in depozite si care nu platesc niciun fel de CASS. Este insa incorecta impunerea unui plafon minim. CASS ar trebui sa se plateasca pe venitul efectiv incasat", a spus analistul economic Dragos Cabat. "Trebuie eliminat plafonul minim, nu ai cum sa platesti un impozit mai mare decat ceea ce ai castigat", a spus avocatul Gabriel Biris.Depozitele mici, cele mai afectate Peste 12 milioane de romani isi tin economiile la banca. Suma medie depusa intr-un depozit bancar este de 7.500 de lei. Dobanda incasata este de circa 2,5% pe an, adica un venit anual de 187 de lei, din care se retine la sursa impozitul pe venit de 16%. Venitul net devine astfel 157 de lei. Insa cum proiectul de Cod fiscal impune un plafon minim de circa 800 de lei, rezulta ca respectivul deponent va plati CASS mai mare decat venitul incasat efectiv daca nu are alte surse de venit. Daca deponentul este salariat sau pensionar, este exclus de la plata acestei contributii pentru ca CASS este deja platit.