De unde va veni urmatoarea criza? Macelul de pe burse s-a domolit, dar problemele lumii emergente raman. Economia Braziliei distruge locuri de munca, iar China mai trage un foc in razboiul monetar mondial - 26 august 2015

Fie ca este vorba de incompetenta, fie ca este ceva voit, autoritatile chineze se pot juca cu nervii investitorilor. Daca „lunea neagra“ de pe burse a adus pierderi grele din cauza semnalelor date de Beijing ca va lasa fortele pietei sa actioneze mai liber, „martea revenirii“ a inceput cu anuntul unei duble interventii din partea autoritatilor din China. Reducerea dobanzii de referinta a bancii centrale chineze si a rezervelor minime obligatorii ale bancilor, masuri menite sa stimuleze cresterea economica si sa faca disponibile mai multe fonduri pentru creditare, a calmat pietele europene, care au incheiat sedinta de tranzactionare de ieri cu cresteri consistente. Pietele americane au raspuns si ele pozitiv. Vestile din China au oprit chiar si scaderea preturilor materiilor prime, care luni au ajuns la cele mai reduse niveluri din ultimii 16 ani. Cotatiile zincului, ale cuprului, aluminiului, ale petrolului si zaharului, toate au urcat ieri. Insa, asa cum au demonstrat ultimele trei zile, pietele sunt tensionate si este nevoie de doar o scanteie pentru a exploda. De data aceasta scanteia a venit din China, cea mai mare economie emergenta, un mare consumator de materii prime si partener comercial important pentru numeroase alte economii emergente. De asemenea, grav este faptul ca interventiile de pana ieri ale autoritatilor nu au reusit sa aduca increderea pe bursele chineze si sa stavileasca macelul. Daca pietele chineze, atat cele financiare, care inghit mult credit, cat si cele de consum, nu incep sa-si revina, economii emergente precum Brazilia, dependenta de comertul cu China, vor avea in fata vremuri grele. Piata muncii a crapat in Brazilia In Brazilia, bula de pe piata muncii a explodat. Brazilia, una dintre marile economii emergente ale lumii, a pierdut aproape 160.000 de locuri de munca doar in iulie. De la inceputul anului au disparut 548.000 locuri de munca (cifra neta). Aceasta inseamna ca recesiunea prin care trece economia braziliana nu poate decat sa se inrautateasca, potrivit Forbes. Unii observatori se asteptau la acest deznodamant inca de acum doi ani. In 2013, cand apareau primele semnale ca pietele emergente nu mai sunt atractive pentru investitori, iar superciclul materiilor prime intra pe traiectorie descendenta, Brazilia se lauda cu rate ale somajului demne de China, de doar 45%. Realul brazilian era puternic. Pietele se retrageau deoarece China cumpara din ce in ce mai putin minereu de fier si otel din Brazilia. Insa brazilienii continuau sa mearga la cumparaturi. Odebrecht, care detine cea mai mare companie de constructii din America de Sud, inca mai construia linii de metrou si rafinarii de petrol, iar directorii grupului inca se invarteau nestingheriti prin anturajul oficialitatilor de top ale Braziliei. Aceasta pana cand politia federala a dezvaluit o schema masiva de coruptie in care erau implicate Odebrecht si alte conglomerate de familie care, practic, au furat din banii publici cu ajutorul guvernului. Cand scandalul a explodat, tot asa au facut si familiile. Mii de locuri de munca au fost spulberate de suflu. Brazilia este doar una dintre piesele de domino care stau intr-un echilibru precar. De la Venezuela la Irak si Rusia, scaderea ametitoare a preturilor petrolului trezeste temeri ca vor izbucni turbulente sociale. In urma cu un an, pretul barilului de petrol pe pietele internationale era de 103 dolari. Marti, Brentul se tranzactiona la 43,5 dolari pe baril. Piesele de domino In Rusia, unul din marii producatori de petrol ai lumii, importurile sunt mult mai scumpe ca anul trecut, in principal din cauza prabusirii rublei, scrie The New York Times. Economiile Nigeriei si Venezuelei se bazeaza aproape in totalitate pe petrol. Acolo instabilitatea economica se accentueaza. In Ecuador, unde veniturile din petrol s-au injumatatit intr-un an, zeci de mii de demonstranti protesteaza pe strazi in fircare saptamana, maniati de politicile economice ale guvernului. Chiar si in bogata Arabie Saudita, unde familia regala cheltuie cu „generozitate“ pentru a-si pastra legitimitatea, guvernul „toaca“ aproape 10 miliarde de dolari pe luna din rezervele valutare pentru acoperirea cheltuielilor si se imprumuta de pe pietele internationale pentru prima data dupa 2007. Alte state arabe dependente de exporturile de petrol, printre care Kuweit, Oman si Bahrain, tind sa inregistreze deficite bugetare pentru prima data in 20 de ani. René G. Ortiz, fost secretar general al OPEC si fost ministru al energiei in Ecuador, estimeaza ca principalele tari exportatoare de petrol au pierdut venituri din vanzarea petrolului de 1.000 de miliarde de dolari din cauza declinului preturilor din ultimul an. Iar razboiul preturilor titeiului dintre Arabia Saudita si SUA nu da semne ca se va calma curand. Deprecierea recenta a yuanului de catre China pune presiuni si mai mari pe tarile emergente din preajma sa. Reducerea dobanzilor contribuie si ea la depreciere. Deprecierea face exporturile chineze mai ieftine, iar ceilalti exportatori nu pot raspunde decat prin alte deprecieri. Monedele mai slabe inseamna insa importuri mai scumpe si datorii in valuta mai mari, povara grea pentru populatie.