Decembrie, luna in care se va dezlantui infernul pentru economiile slabe, inclusiv pentru cele din Europa. - 11 noiembrie 2015

Cele mai puternice banci centrale din lume o vor lua pe drumuri total opuse Probabilitatea este mare ca decembrie sa fie luna in care banca centrala a Americii va face primul pas spre normalizare monetara prin prima majorare a dobanzii de referinta din ultimul deceniu. Tot decembrie ar putea fi luna in care Banca Centrala Europeana isi duce dobanzile pentru depozite si mai adanc in teritoriu negativ. Niciodata nu a fost mai mare diferenta de politica dintre aceste doua banci, cele mai puternice din lume. Aceste distorsiuni agraveaza slabiciunile economiilor vecine sau mai indepartate in vremuri in care, dupa cum spune agentia de rating Moody’s, economia globala si-a redus capacitatea de a lupta cu socurile, iar semnalele de alarma privind cresterea economica mondiala devin tot mai multe. Mai grav este ca autoritatilor le lipsesc mijloacele necesare pentru a-si proteja economiile de socurile neasteptate dupa ani cu dobanzi ultrareduse si injectii masive de lichiditate pe piete. O analiza a firmei de asigurari de credit Euler Hermes intareste avertismentul Moody’s. Tarile emergente se confrunta se confrunta cu o crestere fara precedent a numarului de companii care intra in faliment. Numarul de astfel de cazuri din tarile in curs de dezvoltare a explodat cu 12% anul acesta, dupa o crestere de doar 1% in 2014. In 2016, cresterea va fi de 4%, scrie Le Monde. Motivul: schimbarea polilor economici. Daca intre 2008 si 2013 statele emergente au crescut mai puternic decat cele dezvoltate, astazi ele se afla in centrul unei furtuni economice si financiare declansate in parte de politicile monetare ale celor mai puternice banci centrale. „Dupa ani de pasiune pentru aceste tari cu crestere puternica, a venit timpul sa privim realitatea in fata“, a explicat Ludovic Subran, economist-sef al Euler Hermes. In special China este lovita de acest vant al schimbarii. Daca ideea ca Rezerva Federala americana va incepe in decembrie sa majoreze dobanzile de referinta pentru finantare a fost intarita chiar de oficialii institutiei, cea ca BCE va reduce si mai mult dobanzile la depozite, deja negative, este intarita de o analiza a Reuters. Aceasta arata ca in randul membrilor consiliului de politica monetara al bancii centrale a zonei euro se formeaza un consens in sensul aducerii si mai adanc in teritoriu negativ a dobanzii percepute pentru depozitele constituite acolo de bancile comerciale. Aceasta masura va stimula inflatia acum cand scaderea preturilor risca sa devina periculoasa pentru companii si duce la deprecierea euro, ceva binevenit pentru exporturile unor tari precum Italia, Franta sau Spania, care au nevoie de orice plus de competitivitate posibil. Strategii bancii americane Goldman Sachs, una dintre cele mai influente de pe Wall Street, vad deja euro mai aproape de paritate cu dolarul. „Credem ca deprecierea euro, deja vizibila, este consecinta divergentei dintre Fed si BCE. Cum Fed se pregateste sa majoreze dobanzile, ratele din zona euro sunt tinute jos de relaxarea politicii de catre BCE. Ca pe celelalte piete unde relaxarea politicii este substantiala, de exemplu in Suedia si Japonia, ratele din zona euro nu reactioneaza la cresterile accentuate ale dobanzilor din SUA“, spun analistii de la Goldman. Ei se asteapta ca un euro sa ajunga sa fie tranzactionat cu 1,05 dolari pana la sedinta BCE din decembrie si ca aceste doua monede sa ajunga la paritate pana la sfarsitul anului. Ieri, moneda europeana costa 1,07 dolari. Oricat de bine ar face in zona euro masurile neconventionale de politica monetara, acestea destabilizeaza sau distorsioneaza economiile vecine. Abundenta de bani ieftini creata de presedintele BCE Mario Draghi produce intrari masive de capital in tari precum Cehia, Elvetia si Suedia. Monedele acestor tari se apreciaza, erodand competitivitatea exporturilor, iar eforturile guvernelor si bancilor centrale de a aduce inflatia sub control sunt ingreunate. Politici monetare si mai laxe sunt in carti chiar si pentru tari unde cresterea economica este puternica, iar pietele de active se supraincalzesc, noteaza Bloomberg. Migrarea cashului a avut efectul, deloc nedorit de BCE, de a ajuta euro sa coboare in raport cu forintul maghiar, zlotul polonez, coroana ceha si coroana suedeza. Confruntata cu astfel de presiuni, banca centrala a Elvetiei a fost nevoita sa renunte in ianuarie la a mai tinje legat francul de euro. Costurile erau prea mari. In aceste conditii, UBS avertizeaza ca piata imobiliara elvetiana este riscanta. In Suedia, preturile activelor imobiliare au crescut cu aproape 50% din 2009, iar PIB-ul creste de doua ori mai rapid decat in zona euro. Cu toate acestea, banca centrala ar putea fi fortata sa relaxeze si mai mult politica monetara. Nu sunt excluse interventiile pe piata valutara. Si in Danemarca s-ar putea sa fie nevoie de interventia bancii centrale pentru ca moneda nationala sa reziste in continuare legata de euro. Acolo, somajul este de 4% iar preturile apartamentelor au crescut cu 10% in ultimul an. Banca centrala si-a epuizat arsenalul de politici conventionale. In Cehia, dobanda de referinta este la 0,05% inca din 2012, iar economia va creste, potrivit estimarilor, cu 4,7% anul acesta. Insa banca se chinuie sa amane momentul in care va renunta la nepopulara ancorare a coroanei cehe de moneda unica europeana.