Istoria crahurilor - cum te poti proteja de scaderile abrupte de pe bursa pentru a-ti limita pierderile - 23 august 2011

Istoria recenta a pietei de capital a aratat un lucru cat se poate de clar: daca un investitor in actiuni vrea sa devina unul de succes, trebuie sa invete cum sa limiteze pierderile cauzate de crahuri si eventual sa le foloseasca in interesul propriu pentru a reusi sa inregistreze randamente peste piata. Crahurile sunt scaderi abrupte, violente si de lunga durata ale burselor pe fondul panicii investitorilor care afecteaza concomitent aproape toate bursele din lume. In actualele conditii de piata, o scadere de peste 30% pe pietele mature poate fi considerata ca fiind un crah. Brokerii spun ca scaderile din ultimele saptamani, care au condus la o scadere de 16% a indicilor la nivel mon­dial, este putin probabil sa se transforme intr-un crah, chiar daca a avut anumite elemente care au amintit de prabusirea bursei din 2008. Practic, din cauza scaderii generalizate a burselor de pe intreg mapamondul in ultimul deceniu nici nu a mai contat selectia actiunilor din portofoliu sau cat de diversificat este acesta, in conditiile in care un investitor putea obtine randamente mult superioare doar daca avea grija sa-si limiteze pierderile din crahuri. Daca o scadere pe bursa de la Bucuresti de 30-40%, asa cum au fost cele din 2010 si 2011, poate fi recuperata intr-un timp relativ scurt datorita volatilitatii mari, in cazul unei pierderi de amploare de 75%, numai pentru a-si recupera banii initiali ar trebui ca portofoliul investitorului sa inregistreze ulterior o crestere de 300% sau un randament mediu anual de 10% pe parcursul a nu mai putin de 15 ani. Potrivit unei analize a Credit Suisse, din anul 1900 si pana in prezent au avut loc sase crahuri bursiere care s-au manifestat pe tot globul. Ultimul, care s-a petrecut in perioda 2007-2009, a condus la o scadere cu 53% a indicilor la nivel mondial si a fost comparabil cu cel din perioda 1929 - 1931, cand bursele au pierdut 54% din valoare. Caderea bursei dupa perioada denumita boom-ul internet din anii 2000 a sters 44% din averea investitorilor, iar toate pietele din G7, considerate ca fiind mature, au scazut la un moment dat cu mai mult de 75%. Cine stie sa evite crahurile poate obtine castiguri impresionante Crahurile bursiere au reprezentat in ultimele decenii principalul pericol pentru investitori, in conditiile in care exceptand aceste perioade negre, randamentele care se puteau obtine din investitii in actiuni au fost uluitoare. Spre exemplu, de la finele anului 2005 si pana in prezent indicele BET-FI al Bursei de la Bucuresti a scazut cu 63%, iar indicele BET s-a corectat cu 32%. Cine reusea insa sa evite scaderea de 84% inregistrata de indicele BET-FI in anul 2008 si de 70% pe indicele BET din acelasi an ar fi obtinut in aceasta perioada un castig de 130% atat pe SIF-uri, cat si pe un portofoliu construit pe structura indicelui BET. "Sunt covins ca in urmatorii 10 ani vom avea un crah bursier, poate chiar doua. Este un pret pentru cresterea economica, iar pretul sunt aceste crize care vin si vor veni in continuare indiferent de ce reglementari s-ar face. Daca se suprareglementeaza pietele si cresterea economica va fi mai mica. Urma­torul crah bursier cred ca va veni in urmatorii 5-7 ani, chiar daca nu ma astept sa fie la fel de puternic ca ultimul", spune Razvan Pasol, directorul general al firmei de brokeraj Intercapital Invest. Daca un investitor s-ar uita doar pe statistici ar ajunge la concluzia ca investitorii ultimului deceniu au fost cei mai ghinionisti, in conditiile in care in medie o prabusire concomitenta a burselor de pe glob a avut loc la un in­terval mediu de circa 18 ani, insa brokerii spun ca pe viitor aceste evenimente se vor petrece mult mai des, in conditiile in care in prezent banii circula cu o viteza superioara. "Vom avea in continuare miscari cu amplitudine mare pentru ca informatia circula cu o viteza mult mai mare decat acum 20 de ani si transferurile de bani au loc de asemenea mult mai rapid. Toata lumea citeste in prezent presa pe internet, bloguri ale specialistilor si lumea isi face rapid cunoscute ideile. De aceea vom vedea investitori bulucindu-se atat la cumparare, cat si la vanzare", spune Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta in investitii KTD Invest. Cum se pot limita pierderile din crahuri? Problema cea mai mare in evitarea crahurilor bursiere este ca acestea sunt in sine un risc sistemic, al pietei, si oricat de mult s-au straduit economistii sa gaseasca formule pentru eliminarea sau reducerea acestui risc n-au reusit. Prin diversificarea portofoliului de actiuni, recomandata de cei mai multi specialisti in piete financiare, se poate reduce semnificativ sau chiar elimina riscului specific al actiunilor sau activelor din portofoliu, dar diversificarea nu influenteaza riscul de piata, in speta crahurile bursiere care afecteaza concomitent actiunile de pe toate bursele. Analiza tehnica, precum media mo­bila la 200 de zile, poate permite unui investitor sa reduca semnificativ pierderile cauzate de deprecieri puter­nice ale burselor, insa nu da intotdea­una semnale corecte cu privire la mo­mentele de intrare sau iesire din piata. De exemplu, cand media mobila a indicelui BET intersecteaza valoarea indicelui pietei de jos in sus, este un semnal ca trendul de crestere s-a sfarsit, iar investitorul isi poate vinde actiunile si astepta vremuri mai bune. Totodata, cand media mobila inter­secteaza valoarea indicelui pietei de sus in jos, este un semnal ca investitorii se pot muta inapoi pe actiuni prin intrarea la cumparare. Pentru ca in practica aceste intersectii ale mediei mobile la 200 de zile cu cele ale indicelui au loc destul de rar, ele pot fi considerate ca niste avertismente care atrag atentia investitorilor sa se concentreze mai mult asupra pietei si apeland la alte metode de analiza sa confirme sau sa infirme aceste semnale. "Trebuie sa invatam din crize si anume sa stabilim dinainte un prag maxim de pierderi, de 15-25-40% si apoi sa reanalizezi situatia. Daca dupa doua-trei luni vin alte corectii, sigur nu vei mai intra in piata. Nu este nevoie de o analiza foarte amanuntita, cateva medii mobile si alte instrumente sunt de ajuns", considera Razvan Pasol. De aceeasi parere este si Iulian Panait, care spune insa ca la o cadere foarte brusca a burselor, in care cotatiile pierd 15% intr-o singura zi, ordinele de stop-loss setate de investitori ar putea chiar sa nu se execute din cauza lipsei de lichiditate de pe Bursa. O situatie de acest gen a avut loc in octombrie 2008, dupa anuntul privind falimentul bancii de investitii americane Lehman Brothers. "Economic vorbind, un crah bursier mi se pare mai indepartat de un an. Suntem la inceputul unui ciclu de cres­tere. Daca durata ciclului din prezent de 10 ani se va pastra, 5-6 ani am putea sta linistiti. Cu toate acestea, impresia mea este ca pe viitor ciclul va fi mai scurt", spune Panait. Investitiile in obligatiuni pot face portofoliile mai solide Dragos Darabut, analistul firmei de brokeraj Tradeville, propune doua metode prin care se pot reduce pierderile cauzate de caderile puternice ale burselor. Prima metoda presupune mentinerea in permanenta a unei parti din portofoliu in instrumente cu venit fix de genul obligatiuni, depozite bancare sau fonduri monetare. "De exemplu, o structura valida pentru perioadele de crestere ar fi 25% instrumente cu venit fix, 75% active ris­cante si ajustarea portofoliului la ponderile definite initial in cazul in care ponderea de 75% pe actiuni este de­pasita", spune Darabut. Metoda este folosita pe scara larga in industria fondurilor mutuale si face ca pe masura ce actiunile din portofo-liu cresc, o parte din castigul acestora sa fie protejat prin transformarea lui in cash. Problema principala a unei astfel de strategii este ca atunci cand piata scade rebalansarea portofoliului se face prin alocarea de cash in actiuni. Din aceasta cauza, momentele alese pentru ajustarea expunerilor sunt foarte importante, iar daca sunt prea dese, pot fi inutile. "Protejarea valorii portofoliului de efectele negative ale unui crah se poate face prin calcularea varstei unei piete in crestere si ajustarea in scadere a ponderii activelor riscante pe masura inaintarii in ciclul economic de crestere. De exemplu, pietele de capital globale se afla de trei ani pe crestere. Daca si peste trei ani trendul burselor va fi in continuare ascendent, investitorul poate opta pentru o realocare mai conservatoare a activelor din portofoliu de la 75% actiuni si 25% depozite la o structura cu 50% actiuni si 50% depozite sau 40% actiuni si 60% depozite", a precizat Dragos Darabut. Metoda Harvard: cum sa faci randamente de 15-16% pe an pe perioade lungi de timp O combinatie care utilizeaza metoda mediei mobile si cea a alocarii progresive a expunerii in actiuni este propusa de managerii de fond Mebane Faber si Eric Richardson si este explicata pe larg in cartea "Portofoliul Ivy: Cum sa investesti ca universitatile de top si sa eviti pietele bear". Metoda este inspirata din strategia de investitii a fundatiilor unor universitati de renume din lume, precum Harvard si Yale, care au inregistrat in ultimul deceniu randamente medii anuale de 16,6% si respectiv 15,2% in ciuda ultimelor doua crahuri bursiere. Pe scurt, strategia descrisa de cei doi manageri de fond presupune ca la finele fiecarei luni sa fie comparata media mobila cu valoarea de inchidere a indicelui, iar in functie de semnalul pe care acesta il da, de vanzare sau cumparare, sa se ajusteze expunerea pe actiuni in plus sau in minus cu o anumita cota. De exemplu, daca la un moment dat portofoliul este alocat 100% in actiuni si media mobila da un semnal de vanzare modelul implica o reducere a expunerii in actiuni cu 20%, pana la 40% in functie de anumiti parametri. Invers, cand media mobila coboara sub nivelul indicelui si da un semnal de cumparare, expunerea in actiuni este majorata cu 20% - 40%. In acest fel, chiar daca la un moment dat media mobila da un semnal fals, nu tot portofoliul este alocat, ci doar o parte, reducand efectele unei alocari gresite intr-o anumita luna. Daca in urmatoarea luna trendul continua, investitorul are mai mare incredere sa aloce o pondere mai mare actiunilor sau lichiditatilor.