Creste tensiunea in sistemul bancar. Romaniei ii trebuie un nou acord de la Viena pentru a opri bancile sa scoata bani - 25 octombrie 2011

Amenintata din nou de recesiune, Romania se confrunta cu pericolul real ca bancile straine sa opreasca finantarea, iar liderii zonei euro ar trebui sa gaseasca o solutie de tipul fostului acord de la Viena extinsa la nivelul intregii Uniuni Europene pentru a preveni reduceri ale expunerilor pe tarile de la periferia UE si a sustine continuarea creditarii. Dar mai pot fi convinse banci precum Erste, Société Générale, Raiffeisen, UniCredit, Alpha Bank sau Eurobank sa se angajeze ca nu vor scoate bani din Romania si vor continua sa finanteze statul si economia acum cand au nevoie de orice euro pentru propria lor recapitalizare? Cu girul FMI si al Comisiei Europene, Banca Nationala si Ministerul Finan­telor au considerat in primavara ca acordul de la Viena care prevenise repatrieri de capital nu mai este necesar si nu l-au prelungit. Acum situatia se schimba. Profesorul Nicolae Danila, fost presedinte al BCR, afirma ca pentru Romania se contureaza "un pericol foarte mare" daca demersul de recapitalizare a unui grup de 50 de banci "sistemice" din zona euro s-ar solda cu van­zari de active sau taieri ale finantarilor pentru acordarea de credite. "Cu siguranta printre bancile pentru care se va stabili majorarea capitalului vor fi si banci cu prezenta locala, iar modul in care vor fi realizate majorarile va depinde de forta si de vointa actionarilor. Daca nu se ajunge la o solutie extinsa la nivelul Uniunii Europene pentru mentinerea expunerilor, pericolul va fi foarte mare pentru Romania pentru ca deja suntem aproape de recesiune, nu avem confinantare pentru fonduri UE si ar mai aparea si riscul ca bancile sa opreasca finantarea." El crede ca un nou "acord de la Viena" prin care princi­palele banci straine cu prezenta locala s-au angajat in 2009 sa mentina expunerile pe Romania ar fi insuficient de aceasta data, reprezentand eventual doar o solutie provizorie. "Riscul ca bancile straine sa retraga capital este foarte real si ne-ar fi de mare ajutor un nou accord de tipul initiativei de la Viena incheiata in 2009. Mi-e greu insa sa cred ca s-ar mai gasi cineva dispus sa semneze un asemenea angajament in contextul actual", afirma Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor. Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, crede ca reluarea acordului de la Viena ar impiedica iesirile de capital, dar nu s-ar putea realiza fara a avea alaturi FMI si CE - cei mai mari finantatori institutionali ai Romaniei. "Reluarea acordului de la Viena ar fi benefica, dar nu stiu daca mai este posibila. Trebuie sa asteptam sa vedem exact ce se va decide miercuri si ce va hotari G 20. Cresterea economica din Romania depinde de finantarea externa si atat timp cat exista aceste probleme in zona euro, cat se perpetueaza cercul vicios intre sistemele bancare fragilizate de criza si statele membre ce au ajuns fara instrumente, efectele negative nu au cum sa nu se repercuteze si asupra Romaniei." De altfel, profesorul Nicolae Danila spune ca daca discutia privind bancile se concentreaza pe zona euro exista riscul sa fie afectate tarile membre ale UE din afara zonei, cu pericolul antrenarii de pierderi in lant. "Dupa pachetul punctual de rezolvare a problemei Greciei, pasul doi trebuie sa fie stabilirea unui plan la nivelul intregii Uniuni Europene privind bancile. Este nevoie de o solutie de reluare a creditarii care sa-i priveasca pe toti cei 27 de membri pentru ca altminteri se afecteaza grav ideea de piata financiara europeana integrata si ar fi un punct negativ pentru intreaga constructie a UE." Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank, crede insa ca nu se poate vorbi despre o amenintare reala ca bancile straine cu filiale locale mari sa retraga bani. "Pentru majoritatea bancilor straine subsidiarele din Romania sunt foarte importante si in general bancile isi tin banii acolo unde exista oportunitati si randamente bune, iar Romania are ce oferi din acest punct de vedere." Bancherul spune ca principalele banci locale sunt destul de lichide, dar admite ca reluarea acordului de la Viena ar reprezenta o masura de prudenta in contextul extern in care exista o presiune uriasa pe lichiditate si lipseste o perspectiva clara pe pietele financiare si chiar si la nivel politic. "In ziua de azi aspectul lichiditatii a devenit mult mai important, iar o masura de prudenta nu strica." Presedintele Traian Basescu a acuzat vehement efectele negative pe care Romania le resimte deja din cauza intarzierii in rezolvarea problemelor din zona euro. "Din pacate, la stadiul la care UE nu a inceput inca sa faca plati pentru consolidarea bancilor, Romania plateste deja consolidarea sistemului bancar european. Si o plateste prin dobanzi foarte ridicate, pentru ca avem filiale romanesti ale bancilor din zona euro, iar dobanzile au ajuns la un nivel deja inacceptabil. Indirect, Romania, un stat din afara zonei euro, a inceput sa plateasca aceasta capitalizare a bancilor din zona euro." Ce poate face Romania pentru a se proteja de riscul retragerii finantarilor externe? "Sa se imprumute cat poate acum, cand sunt conditii totusi rezonabile si sa faca rezerve de bani in Trezoreria statului. Sa incheie un acord de finantare cu China prin care sa-si asigure un sprijin suplimentar de 2-3 mld. euro. Sa construiasa un buget pe 2012 cu scenariu de crestere economica zero, sa tina strans cheltuielile cu pensii si salarii, excluzand majorarile generalizate, si sa aloce toate cheltuielile de investitii pentru semestrul I", spune Sebastian Vladescu. El considera ca liderii europeni nu vor veni decat cu paliative in urmatorii doi ani, iar pana cand nu se va cadea de acord ca BCE sa actioneze dupa modelul Fed (banca centrala a SUA) si nu va exista un sistem de decizie dupa modelul comitetului central chinez, "Europa se va duce de rapa" ca forta mondiala. Pe 16 martie 2009 noua banci straine cu prezenta locala importanta - Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International si Piraeus Bank - si-au luat angajamentul la Bruxelles ca nu vor reduce expunerile pe Romania din cauza crizei si cu toate ca nu a fost vorba despre o obligatie asumata prin contract si au dificultati in plasarea lichiditatilor, in foarte mare masura au mentinut nivelul finantarilor pana in martie 2011, cand intelegerea nu a fost reinnoita. Din cauza tensiunilor externe, Ministerul Finantelor se confrunta de cateva luni cu presiunea cresterii dobanzilor la titlurile de stat, acestea urcand spre 7,5% la obligatiunile pe doi si trei ani, respectiv spre 7% la certificatele de trezorerie. In cazul finantarilor externe, Romania a inregistrat o crestere substantiala a costului asigurarii contra riscului de default reflectat in cotatiile asa-numitelor CDS-uri care se ridica in prezent la cira 370 de puncte de baza, in crestere cu 150 de puncte fata de nivelul din primavara. FMI certifica: bancile straine au scos bani din Romania Cele noua mari banci straine prezente pe piata si-au redus in iulie expunerea pe Romania de la 98% la 95% din nivelul inregistrat in martie 2009, cand a fost incheiata intelegerea de la Viena privind mentinerea expunerilor, potrivit datelor publicate de FMI. Se vede astfel ca in pofida declaratiilor de intentie, de indata ce acordul a luat sfarsit in martie, odata cu primul acord stand-by incheiat cu FMI, bancile straine au inceput sa scoata bani din Romania. Austriecii au mai adus 0,5 mld. euro in T1, francezii au scos 4,8 mld. euro Austriecii au adus in primele trei luni ale anului o jumatate de miliard de euro pe piata locala, in timp ce francezii au retras 4,8 mld. euro, iar grecii si-au redus expunerile cu 120 mil. euro. Aceste miscari au avut loc in contextul in care piata creditarii inca nu-si revenise, intelegerea de la Viena privind mentinerea expunerilor bancilor mari inca nu expirase, iar tensiunile din zona euro si in special din Grecia inca nu se acutizasera.