Promotiile si optimismul bancherilor nu au reusit inca sa trezeasca cererea de credite - 24 martie 2011

De la TradeVille.ro wiki
Versiunea din 6 noiembrie 2024 11:42, autor: 127.0.0.1 (discuție) (The LinkTitles extension automatically added links to existing pages (https://github.com/bovender/LinkTitles).)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Luna februarie a adus inca o surpriza neplacuta, creditul privat continuand sa scada, ceea ce arata ca in continuare bancherii nu reusesc sa vanda finantari suficient de mari pentru a acoperi rambursarile, chiar daca multi jucatori au anuntat pentru anul acesta planuri de crestere. In paralel, depozitele firmelor au coborat, pentru a doua luna consecutiv, insa este neclar daca aceasta reflecta in continuare probleme in cash-flow, care le-ar obliga sa isi consume rezervele, sau dimpotriva unii jucatori incep sa faca investitii, anticipand o crestere a afacerilor in perioada urmatoare. Creditul privat a scazut cu 0,6% in februarie, pana la un sold de 206,6 miliarde de lei (49 mld. euro). Excluzand impactul inflatiei, scaderea a fost chiar mai mare, de 1,3%. Aceasta a fost a doua luna consecutiva de scadere, dupa ce la sfarsitul anului trecut stocul de finantari reusea sa urce. In aceste conditii, creditul privat reuseste o crestere anuala modesta, de 3,7% in termeni nominali, care se transforma insa intr-o scadere de 3,6%, atunci cand se elimina impactul inflatiei. "Evolutiile anualizate confirma ce am vazut si pana acum. Avem o crestere in zona finantarilor pentru companii, mai ales in valuta. La persoane fizice cresterea a fost concentrata la creditele in valuta, iar aici este exclusiv efectul programului «Prima casa»", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. In termeni anualizati, creditul in lei a scazut cu 3% (respectiv 10% in termeni reali), in timp ce creditul in valuta, exprimat in euro, a urcat cu 5,6%. In luna februarie, la fel ca in ianuarie, nu s-a mai respectat trendul anual, astfel ca finantarile in lei au urcat marginal, cu 0,1% in termeni nominali, in timp ce soldul creditului in valuta a stagnat. "Intr-adevar, atat in ianuarie cat si in februarie cifrele au aratat o contractie a creditului in valuta in special pe sectorul gospodariilor populatiei. In continuare factorul principal al acestei evolutii il reprezinta lipsa cererii solvabile, corelat insa in aceasta perioada si cu un anumit factor de sezonalitate", spune Georgiana Constantinescu, analist la Credit Europe Bank. Populatia are datorii la banci de aproape 100 de miliarde de lei (23,6 mld. euro). In februarie atat creditele in lei, cat si cele in euro au scazut cu circa 1%. Fata de luna februarie 2010, populatia si-a redus creditele in lei cu 7%, in timp ce imprumuturile in valuta au urcat cu aproape 8%. Ritmurile sunt calculate pentru solduri exprimate in lei. Companiile au datorii ceva mai mari, de aproape 107 miliarde de lei (25,3 mld. euro). Soldul imprumuturilor in lei a stangat, in timp ce la valuta a urcat cu 9%. Majoritatea bancherilor vorbesc anul acesta despre planuri de crestere pe creditare, vizand ritmuri de o cifra, iar cei mai optimisti, chiar de doua cifre. Constantinescu apreciaza ca soldul creditelor ar putea sa urce cu 6%-7% anul acesta, avand in vedere perspectivele redresarii economiei. Doar populatia mai pune bani deoparte Populatia a reusit sa isi majoreze in luna februarie economiile la banci, chiar daca bancherii au ajustat dobanzile oferite si chiar au incercat sa tenteze clientii sa ia credite pentru a consuma mai mult. Depozitele populatiei in lei au urcat in februarie cu 1,6%, pana la 65,8 mld. lei (15,6 mld. euro), potrivit datelor BNR. Soldul depozitelor in valuta a coborat usor exprimat in lei, pana la 39,3 mld. lei (9,3 mld. euro), insa statistica este influentata de variatia cursului. Leul a castigat 0,9% in fata euro in februarie, in timp ce statistica BNR indica o scadere a soldului cu 0,7%, ceea ce inseamna ca, exprimat in euro, stocul de depozite a urcat marginal. Firmele au continuat insa sa isi consume depozitele. Depozitele in lei au coborat cu 4,2%, iar cele in valuta (pentru soldul exprimat in lei) cu 3,4%. "Aceasta evolutie in dinamica depozitelor companiilor poate fi interpretata si ca un semnal pozitiv - in sensul orientarii fondurilor disponibile spre investitii in masura in care activitatea economica a dat semnale de revenire in ultimele luni, industria si exporturile inregistrand rezultate imbucuratoare", apreciaza Constantinescu.