Aproape 3 miliarde de euro s-au evaporat din portofoliile IFN-urilor in timpul crizei - 14 septembrie 2011

Soldul finantarilor acordate de institutiile financiare nebancare (IFN) a scazut cu 12 miliarde de lei (circa 2,8 mld. euro) in ultimii doi ani si jumatate, pana la 24 miliarde de lei (5,7 mld. euro), deoarece cateva zeci de mii de credite devenite neperformante au fost scoase din bilanturi, iar vanzarile noi au fost practic inghetate. IFN-urile au avut afaceri in scadere si dupa primele sase luni din acest, dar ritmul de deteriorare a portofoliilor de credit s-a mai temperat, ceea ce a lasat loc pentru un profit brut de 150 milioane de lei (circa 36 mil. euro) la nivelul intregii piete, potrivit datelor BNR. "Activitatea institutiilor financiare nebancare s-a mentinut pe un trend de scadere din cauza nivelului scazut al cererii de credite si a aversiunii fata de risc manifestata de catre creditori in contextul existentei in bilantul acestora a unui volum semnificativ de credite restante", scriu expertii BNR in ultimul raport de stabilitate financiara al institutiei. Scaderea finantarilor acordate de IFN-uri a continuat in contextul in care creditarea bancara a revenit usor in ultimele luni. Astfel, ponderea imprumuturilor vandute de IFN-uri in totalul creditului neguvernamental a scazut la 11% la jumatatea acestui an, in conditiile in care ajunsese aproape la o cincime din total inainte de criza. Creditele neperformante - care inregistreaza intarzieri la plata ratelor mai mari de 90 de zile, fiind trecute in categoria pierdere - au urcat in luna iunie la 18% din totalul finantarilor, adica peste 4,3 miliarde de lei. IFN-urile au constituit in primul semestru provizioane de 1,55 miliarde de lei (370 mil. euro) pentru acoperirea pierderilor din credite neperformante. "Diminuarea cheltuielilor cu provizioanele ca efect al aplatizarii dinamicii de erodare a calitatii portofoliului de credite poate crea premisele consolidarii profitului in perioada urmatoare", mai spun expertii BNR. Cheltuielile cu provizioanele au scazut cu 40% fata de nivelul record atins in prima jumatate a anului 2009, dar sunt in continuare semnificative. De exemplu, in primul semestru din 2008 cheltuielile cu provizioanele ajungeau la 740 milioane de lei, adica mai putin de jumatate din nivelul actual. Ca un semnal ca situatia este inca departe de a se stabiliza, provizioanele constituite in trimestrul al doilea au urcat cu aproape 20% fata de primele trei luni din acest an, pana la 38 milioane de lei. Raportul BNR mai atrage atentia ca IFN-urile mentin marje ridicate de dobanda pentru a atenua socurile legate de costurile cu finantarea. Astfel daca rata dintre chletuielile cu dobanzile si finantarile atrase era de 3,7% la jumatatea anului, rata dintre veniturile din dobanzi si finantarile acordate urca la 8,2%. Aceasta inseamna o marja de castig de 4,5%. Companiile de leasing si celelalte institutii de credit nebancare aveau la jumatatea acestui an aproximativ 100.000 de clienti, comparativ cu 140.000 la sfarsitul anului 2009. Un impact semnificativ l-a avut inchiderea inainte de termen a multor contracte de leasing dupa ce clientii nu si-au mai platit ratele, iar creditorii au recuperat bunurile finantate pentru a le valorifica ulterior. De altfel, aproape trei sferturi din finantarile din acest sector sunt acordate de companiile de leasing. Piata leasingului financiar a fost afectata insa puternic in ultimii doi ani, finantarile noi acordate coborand de cinci ori fata de nivelul de aproape 5 mld. euro atins in 2008. Activitatea companiilor de leasing a revenit insa pe crestere in prima jumatate a acestui an, cand a urcat cu 22%. Finantarea acordata de IFN-uri se concentreaza in cea mai mare parte in sectorul companiilor, acesta fiind rezultatul direct al ponderii foarte mari pe care o ocupa companiile de leasing pe acest segment. Mai mult de 90% din clientii firmelor de leasing sunt companii. Concluzii din raportul BNR Principala vulnerabilitate a sectorului bancar ramane riscul de nerambursare a creditelor, dar presiunea asupra portofoliilor va scadea pe masura ce economia isi reia cresterea. O alta vulnerabilitate este reprezentata de dependenta de finantarea straina, in conditiile in care economisirea din partea populatiei si a firmelor incepe sa se reduca. Riscul ca problemele IFN-urilor sa fie transferate si in sistemul bancar este redus, contagiunea putandu-se manifesta doar prin intermediul structurilor de tip grup financiar.