BNR este ingrijorata de recesiune si reduce dobanda-cheie la 5,5% incercand sa stimuleze creditarea in lei - 03 februarie 2012

Banca Nationala a decis ieri sa reduca dobanda-cheie de la 5,75% la 5,5%, pentru a treia sedinta consecutiv, continuand sa preseze bancile sa dea credite in lei, in conditiile in care imprumuturile in euro au dat semnale de scumpire. Decizia bancii centrale a fost anticipata de analisti, venind pe fondul scaderii inflatiei si al amplificarii riscurilor privind incetinirea cresterii economice in acest an. BNR se arata hotarata sa incurajeze creditarea si economia, dar dobanzile reale inca sunt mult mai ridicate decat la euro pentru a putea vorbi de un impact rapid si semnificativ al acestor reduceri. Canalul de transmitere a politicii monetare in piata este "alterat", dupa cum remarca unii analistii. De altfel, banci mari precum BCR si Raiffeisen au facut recent miscari exact in sens invers, scumpind creditele in lei pentru a-si reface marjele. Pe de alta parte, impactul deciziei BNR asupra cursului de schimb ar urma sa fie neutru. Economia reala are nevoie de scaderea costurilor de finantare pentru stimularea cererii interne, in conditiile in care exporturile, cel mai probabil, vor ajuta mai putin la dinamica PIB din cauza incetinirii cresterii economice a principalilor parteneri comerciali ai Romaniei. BNR aminteste in comunicatul transmis dupa sedinta de politica monetara de ieri ca "sporirea gradului de absorbtie a fondurilor europene alaturi de refacerea graduala a cererii interne vor asigura redresarea pe baze sustenabile a economiei romanesti". BNR a dat in noiembrie 2011 semnalul inceperii unui ciclu de relaxare a politicii monetare, care sa ajute economia sa iasa de sub amenintarea recesiunii, reducand dobanda-cheie la 6% dupa un an si jumatate in care a tinut-o inghetata la 6,25%. In ianuarie 2012, banca centrala a operat o noua ajustare a dobanzii de politica monetara pana la 5,75%. Pana acum, "semnalul" dat de banca centrala nu s-a transferat insa la dobanzile la credite cu toate ca ratele ROBOR de pe piata interbancara au scazut vizibil mai ales in ultima luna. Radu Craciun, director de investitii la Eureko Pensii, aduce in discutie problema legata de transmisia politicii monetare asupra dobanzilor din piata, respectiv volatilitatea dobanzilor de pe piata interbancara. "Exista o problema legata de volatilitatea dobanzilor pe piata interbancara. Un pas esential este sa se asigure predictabilitatea dobanzilor interbancare. Istoria ultimilor ani ne arata ca dobanzile interbancare sunt de fapt supapa pietei valutare. Stabilitatea cursului de schimb poate fi explicata prin faptul ca am avut o volatilitate a dobanzilor pe piata interbancara. In alte tari este invers", a explicat Craciun. Dobanzile la depozite se aliniaza mai repede la dobanda-cheie a BNR decat dobanzile la credite, pentru ca sunt costuri pentru banci, nu sunt venituri, a mai spus Craciun. El apreciaza ca este posibil ca BNR sa continue ciclul de relaxare a politicii monetare, insa deciziile vor depinde de evolutiile pe plan intern si international. Si Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, considera ca "este alterat" canalul de transmitere a politicii monetare asupra dobanzilor din piata. Ea anticipeaza ca diminuarea dobanzii-cheie va avea totusi efecte pozitive asupra dobanzilor din piata, chiar daca efectul va fi mai scazut comparativ cu amplitudinea reducerii dobanzii-cheie, datorita concurentei acerbe dintre banci pe resursele financiare locale. Ca si in comunicatul din ianuarie, nici in februarie nu au aparut referiri la dobanzile practicate de bancile comerciale spre deosebire de comunicatul din luna noiembrie, cand BNR spunea explicit ca se asteapta ca ajustarea treptata a conditiilor monetare reale in sens larg "sa se reflecte in nivelul dobanzilor practicate la creditele acordate de bancile comerciale". Si nu mai apar nici referiri legate de importanta stimularii procesului de economisire interna, inclusiv prin "remunerarea adecvata a depozitelor bancare". Scadente mai mari la "repo" Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, sustine ca reducerea ratei dobanzii de politica monetara s-ar putea transmite mai repede spre clientii bancilor daca instrumentele prin care banca centrala injecteaza lichiditate in piata ar avea scadente mai mari. Actualele operatiuni repo (furnizare de lichiditate contra titluri de stat) au scadenta de o saptamana, mult sub depozitele atrase de banci de la clientii nebancari. Dobanzile platite la depozite nu scad, cel putin in cazul populatiei, din cauza competitiei bancilor pentru resurse, a amintit Bucsa. "Da, prin aceasta reducere BNR incearca sa incurajeze creditarea si economia, dar ratele reale ale dobanzilor raman foarte ridicate pentru a putea vorbi de un impact rapid si semnificativ al acestor reduceri", crede economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank. In urma reducerii dobanzii-cheie, bancile vor avea acces la lichiditati mai ieftine de la BNR prin operatiuni repo. Iar Ministerul Finantelor poate spera la continuarea diminuarii costului refinantarii datoriei publice. Analistii anticipeaza ca BNR va continua procesul de relaxare a politicii monetare, o astfel de strategie fiind importanta pentru ca efectele sa se vada in pretul creditelor in lei. "BNR a dat semnale in ultima perioada ca incearca prin instrumentele de care dispune sa incurajeze creditarea si, implicit, economia reala, in conditiile diminuarii substantiale a presiunilor inflationiste. Consider ca este nevoie de continuarea trendului de relaxare a politicii monetare in perioada urmatoare, atat prin diminuarea ratei-cheie, cat si prin scaderea nivelului RMO mai ales la pasivele in valuta, in conditiile in care se contureaza perspective tot mai clare de incetinire a cresterii economice", a mai spus Hancila. Volksbank prognozeaza ca BNR va reduce rata-cheie cu inca 50 de puncte de baza in primul semestru al anului, o scadere a dobanzii sub acest nivel urmand sa depinda, in principal, de climatul extern. Catalina Molnar, senior economist la RBS Bank, crede ca procesul dezinflationist puternic pe care economia romaneasca s-a situat din a doua parte a anului 2011, perspectivele privind o inflatie moderata in anul 2012 (medie de 3%), precum si mentinerea deficitului de cerere in economie sustin acest ciclu de taiere a dobanzii de politica monetara. Ea anticipeaza o diminuare a dobanzii-cheie pana la 5%. BNR a reusit in 2011 sa atinga tinta de inflatie pentru prima data in ultimii cinci ani, iar unii analisti cred ca exista sanse ca obiectivul sa fie atins si in 2012. Inflatia anuala a coborat in decembrie la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, incadrandu-se in intervalul tintit pentru 2011, de 2-4%. Ce se va intampla cu evolutia cursului Decizia BNR ar putea duce, teoretic, la o depreciere a leului, insa analistii cred ca impactul asupra evolutiei cursului de schimb va fi neutru tinand cont de faptul ca decizia a fost asteptata de piata. In plus, Romania are una dintre cele mai mari dobanzi real pozitive din UE, dar si avantajul unor fundamente economice bune in urma ajustarii dezechilibrelor. "Consider ca efectul reducerii ratei-cheie va fi neutru pentru curs, deoarece Romania ofera in prezent una dintre cele mai ridicate dobanzi real pozitive din UE si este justificabila in conditiile in care rata inflatiei s-a consolidat la niveluri minime si nu se contureaza in viitorul apropiat presiuni din partea cererii agregate", a explicat Hancila. Bucsa a aminti ca piata anticipa aceasta reducere. "Impactul pe curs a fost redus, cursul EUR/RON crescand cu mai putin de 0,1%, sub deprecierea zlotului si a forintului fata de euro. Dobanzile la lei raman ridicate fata de dobanzile la monedele regiunii (cu exceptia forintului maghiar). Politicul - risc pentru inflatie Atingerea tintei de inflatie confirma consolidarea procesului de dezinflatie, iar prognoza actuala reconfirma perspectiva plasarii ratei anuale a inflatiei in intervalul de variatie din jurul tintei pe tot parcursul orizontului de prognoza, in viziunea BNR. Banca centrala considera insa ca persista riscuri din afara sferei de influenta a politicii bancii centrale - precum ajustarile preturilor administrate, posibile derapaje in privinta politicii fiscale si a implementarii reformelor structurale, precum si tensiunile asociate contextului electoral. Cum justifica BNR continuarea relaxarii dobanzii Pe plan intern, indicatorii statistici releva persistenta deficitului de cerere in pofida unor dinamici pozitive consemnate de exporturi, productia industriala si cea agricola. Indicatorii statistici releva o redresare treptata a creditului acordat sectorului privat. Pe plan extern se mentin incertitudinile privind solutionarea crizei datoriilor suverane din zona euro, cu implicatii asupra aversiunii fata de risc a investitorilor, a volatilitatii fluxurilor de capital si a cresterii economice la nivel european si mondial. Atingerea tintei de inflatie confirma consolidarea procesului de dezinflatie. Prognoza actuala reconfirma perspectiva plasarii ratei anuale a inflatiei in intervalul de variatie din jurul tintei pe tot parcursul orizontului de prognoza. Persista riscuri, precum ajustarile preturilor administrate, posibile derapaje in privinta politicii fiscale si a implementarii reformelor structurale, precum si tensiunile asociate contextului electoral; aceste riscuri sunt in afara sferei de influenta a bancii centrale. In mod deosebit, sporirea gradului de absorbtie a fondurilor europene alaturi de refacerea graduala a cererii interne vor asigura redresarea pe baze sustenabile a economiei romanesti.