Mugur Isarescu: Scaderea inflatiei ne-a permis sa reducem dobanda de politica monetara respectiv sa dam un semnal clar de ieftinire a creditelor in lei - 08 februarie 2012

Scaderea vizibila si substantiala a inflatiei in trimestrul patru al anului trecut a sporit increderea in procesul dezinflationist si a dus la reducerea dobanzii cheie de politica monetara, a afirmat marti Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR). BNR a ridicat prognoza de inflatie pentru acest an, de la 3% la 3,2%, din cauza efectului de baza, si estimeaza pentru 2013 o crestere a preturilor decembrie la decembrie de 3%. "Am constatat in trimestrul patru o reducere substantiala, vizibila a inflatiei, ceea ce a reflectat o sporire a increderii in procesul dezinflationist si reducerea preturilor si a dus la decizia reducerii dobanzii de politica monetara", a precizat Isarescu. Cele mai importate declaratii ale guvernatorului Mugur Isarescu: - Am observat ca exporturile pe pietele non-europene au crescut rapid. - Pana in trimestrul patru din 2013 vedem o anumita variatie a inflatiei pe care o tintim, decembrie la decembrie, dar in limitele intervalului peste 80% din variatiile din acest an provin din efectul de baza. Modificarile de prognoza sunt minore, dar echipa noastra de proiectie este scrupuloasa. - Ce ar insemna o inflatie anuala, exceptand cele doua socuri: cresterii preturilor agro-alimentare si variatia preturilor la legume fructe din a doua jumatate a anului trecut. Cresterile ar fi mult mai atenuate. La socul legat de majorarea TVA, socul a fost major, s-au adaugat si aceste evolutii, preturile mari la materie prima. Ne-a ajutat insa un an agricol foarte bun. Deficitul de cerere ramane principalul determinant al dezinflatiei. - Avem presiuni exogene asupra inflatiei. Scenariul privind evolutia preturilor stau sub presiunea liberalizarii preturilor la gaze si energie electrica. - Avem modificari in sensul unei evolutii favorabile din partea preturilor volatile, la legume, fructe etc pe fondul unui an agricol bun. Nu credem ca va scadea IPC-ul la mai putin de 2% in vara acestui an. - In ceea ce priveste revizuirea proiectiei deviatiei PIB deriva din revizuirea datele INS. Reflecta deficitul de cerere, cu alte cuvinte presiunea inflationista sau dezinflationista. Nu este atat de marcant acest deficit ca in runda anterioara de priectie. Deviatia PIB-ului comparativ cu PIB-ul potential nu inseamna ca cererea nu creste ci ca se mentine sub capacitatea de absorbtie. - Avem o reducere in continuare a anticipatilor inflationiste. Aceasta sporire a increderii in politica bancii centrale si in evolutia preturilor ne ajuta in ceea ce priveste urmatoarele politici monetare. - Evolutia castigurilor salariale nete este una pozitiva. Salariile au crescut, dar nu s-a sarit calul, in sensul ca nu exista presiuni inflationiste. Castiguri salariale mai mari au fost inregistrate cu precadere in sectorul neguvernamental. Acestea se reflecta in consum si duce la o crestere economica antrenata de ceva sustenabil. - In M3 s-a observat cresterea depozitelor populatiei. Este bine si este mai putin bine. Este bine pentru ca populatia economiseste, ceea ce inseamna ca va consuma. Din aceasta perspectiva privim si atitudinea bancilor care au intrat intr-o batalie pentru clienti. - Creditele noi acordate populatiei. Avem o divergenta si aici este vorba despre creditele pentru consum. Fiecare bancher are o anumita politica. Tendinta este de scadere. Noi am venit cu dobanda in jos, ei au mers in sus. Poate ca nu vor sa acorde credite sau nu au incredere in resursele proprii. Traim intr-o perioada de restructurare. - Discutiile cu privire la reducerea dobanzii de politica monetara. Noi am avut in ultimii trei ani o modificare cantitativa majora. Tara a devenit dependenta de investitii straine directe care asezate si pe imprumuturi erau de vreo 16 miliarde de euro. Asta explica foarte mult cresterea economica de atunci. Acestea s-au injumatatit in conditiile in care o parte a imprumuturilor au fost rambursate. - O asemenea variatie nu poate fi contrabalansata doar de dobanda de politica monetara. Bineinteles ca ea stimuleaza creditele, consumul, dar nimeni nu are de castigat de pe urma unei asemenea simplificari. Sa nu transmitem un mesaj gresit. - Reluarea cresterii economice depinde de maniera in care vom reusi sa atragem fonduri europene. - O reducere mai abrupta a dobanzii de politica monetara ar fi stimulat procesele speculative. Mergem in pasi de 0,25%, asemenea bancilor centrale europene.