Isarescu: Nu se poate spune ca finantarea din SUA a fost ieftina, dar trebuia sa revenim pe piata - 09 februarie 2012

Revenirea Romaniei pe piete nu este o optiune, ci un "must" si trebuie realizata pe baza unei strategii si "nu foarte scump" , in paralel fiind necesar ca de la ancora programului cu FMI care se incheie in 2013 sa trecem la alte ancore bazate pe cadrul comun european, considera guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Revenirea Romaniei pe piete este un «must». Nu este o optiune: o fac sau nu. Ce putem sa facem este sa revenim corect (pe piete - n. red.), nu foarte scump, cu o traiectorie de costuri acceptabile. Daca nu o faci in baza unei strategii, ci din joi in Pasti, o faci intr-o maniera necredibila. Daca o mai faci si cand esti cu cutitul la os, pietele sunt sangeroase, au mirosul sangelui si te executa. Un dialog al Ministerului Finantelor cu pietele este obligatoriu", a declarat ieri Isarescu. El a amintit de recenta iesire a Romaniei pe piata americana, sustinand ca nu se poate spune ca finantarea a fost ieftina. "Orice se poate spune despre imprumutul de pe piata americana, dar nu ca a fost ieftin. Este un imprumut care vine dupa 16 ani, platesti acolo o prima de reintrare pe piata, platesti o prima de risc, asa cum este perceputa intreaga Europa in prezent. Banuiesc ca nu foarte tarziu un asemenea imprumut poate sa fie redeschis si va fi mai ieftin si cred ca tendinta yield-urilor va fi in jos." Saptamana trecuta Finantele au acceptat un randament de 6,875% pentru a plasa obligatiuni de 1,5 miliarde de dolari pe piata americana la o maturitate de 10 ani, oferindu-le investitorilor o prima totala de peste 0,6 puncte procentuale. Unii analisti au apreciat ca volumul foarte mare al cererii - de circa 7 mld. dolari - a fost justificat tocmai de aceasta prima generoasa. Si in ciuda cererii spectaculoase, Finantele au luat numai 1,5 mld. dolari tocmai pentru a nu-si asuma un cost considerabil. Finantarea "à la long" nu se face de la institutiile financiare internationale, ci de pe piete. Daca in anii '50, circa 80% din finantarile externe ale tarilor veneau de la institutiile financiare internationale si din SUA si 20% din pietele de capital, in anii '90 raportul s-a inversat, finantarea fiind de 80% din pietele de capital si doar 20% de la institutiile financiare internationale, a mentionat guvernatorul BNR. Ar trebui sa trecem de la ancora acordului cu FMI la alte ancore "Programul cu FMI a fost mai intai stand-by cu trageri de bani. S-a mutat, apoi, spre un program preventiv, in care banii nu sunt trasi. Ancora devine mai degraba mentala si o ancora de credibilitate. Ramane suma de bani pentru dezvoltari exterioare, in principal care nu au putut sa fie prevazute si probabil ca va trebui sa iesim si din acest acord. Poate mai facem unul de acelasi tip? Cel mai bine ar fi sa iesim din acest acord, ceea ce ar insemna ca lucrurile merg bine si nu mai avem nevoie de profesor. Daca te mai lungesti intr-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun", spune Mugur Isarescu, a carui semnatura sta pe toate acordurile incheiate de Romania cu FMI dupa 1990. El spunea dupa semnarea acordului din 2009 ca nu ar fi crezut ca Romania va mai avea nevoie de asistenta financiara din partea FMI. Si totusi a sustinut alaturi de presedintele Traian Basescu necesitatea ultimelor doua acorduri, implicandu-se in negocierea acestora si in stabilirea solutiilor de ajustare pe care si le-a asumat Romania. Autoritatile de la Bucuresti au decis in primavara anului trecut sa prelungeasca intelegerea cu FMI parafata in 2009 printr-un acord de tip preventiv in valoare de circa 3,5 mld. euro. Acordul cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeana. La categoria noi ancore, ar putea si ar trebui sa fie folosite acordurile de la nivelul UE, precum Pactul de Stabilitate Fiscala, considera Isarescu. "Nu sunt de partea acelora care nu vor la greu sa-si arate masura. O dau intr-o directie total necunoscuta, nici nu stii ce vor in discursul lor, ataca zona euro, ataca si UE. Nu vreau sa cred ca tara asta are asa o nesansa istorica atunci cand intra de fiecare data intr-un club. Europa are categoric viitor, nu stim care va fi conturul acestui viitor." Chiar daca Romania trebuie sa fie preocupata de disciplina pietelor, Isarescu nu este de acord cu o structura a indatorarii de tipul celei din anii '70-'80 si cu o ajustare brutala a datoriei publice. El a amintit ca prin politica din anii '70-'80 s-a ajuns la o ruptura a economiei de tehnologizare si scoaterea ei in afara circuitul mondial, in anii '90.