Isarescu, despre clauzele abuzive: BNR a fost la banci in 2009-2010 si le-a spus ca nu sunt in regula - 08 noiembrie 2013

Guvernatorul Mugur Isarescu spune ca BNR nu si-a schimbat pozitia in privinta eliminarii clauzelor abuzive din contractele bancare. Judecatorii competenti sa le elimine cele care chiar sunt abuzive, dar cu gandul la deponenti. Guvernatorul ne spune si ceva nou: BNR a fost la banci inainte de adoptarea OUG 50 si le-a aratat ca au multe nereguli in contracte, asta dupa ce pozitia reglementatorului de pana acum a fost aceea ca nu are atributii in privinta protectiei consumatorilor si a clauzelor abuzive. Dupa ce in vara guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara ca, intr-un stat de drept, consumatorii care au semnat contractele de credit care contin clauze abuzive trebuie sa si le asume, acum acesta a venit cu o declaratie ceva mai nuantata, desi precizeaza ca pozitia BNR nu s-a schimbat.„Pozitia BNR nu a fost impotriva clauzelor abuzive si a scoaterii lor din contractele de credit. Si nici a mea, personal. Nu uitati ca acea lege privind clauzelor abuzive din anul 2000 (Legea 193/2000, n.r.) a fost semnata de mine, ca din 2007 sau 2008 incoace, noi, la BNR, am vorbit de multe ori de clauze abuzive", a declarat Isarescu intr-o conferinta de presa.Acesta admite, insa, ca bancile aveau nereguli in contractele de creditare, lucruri pe care chiar BNR le-a aratat in mod direct bancilor in perioada de dinanintea implementarii Ordonantei 50 din 2010, si ca sunt „200-300 de mii de oameni nemultumiti, unii pe buna dreptate".„Daca se dovedeste ca acolo erau lucruri ascunse, neclare, neprezentate, s-a sarit calul... De multe ori am aratat chiar noi, si Directia de reglementare si cea de supraveghere au mers la banci, prin 2009-2010, si au aratat ca unele lucruri nu sunt in regula", a declarat Isarescu, referindu-se la clauzele abuzive din contractele de credit.Declaratia guvernatorului vine in contextul in care BNR si-a negat in repetate randuri competentele in ceea ce priveste clauzele abuzive prezente in contractele preformulate. Reprezentantii bancii centrale au sustinut in repetate randuri ca institutia nu are competenta in verificarea drafturilor de contracte de credit, astfel ca nu stie ce se afla in acestea.Bucata de timp in care guvernatorul spune ca directiile specializate din BNR au fost la banci si le-au atras atentia in aceasta privinta neregulilor din contracte corespunde, in a doua parte, cu perioada de adoptare a Ordonantei 50/2010 privind creditele pentru consumatori. Legea, implementare a unei directive europene, impunea ca toate costurile unui contract sa fie calculate in mod transparent. Asta a creat o problema bancilor cu dobanzi interne mari si marje de dobanda mici, care, daca ar fi aplicat legea, s-ar fi vazut cu dobanzile la un nivel scazut sau foarte scazut.BNR a acceptat la un moment dat si a convins PDL, la guvernare la acel moment, sa preia un amendament la OUG 50 care sa prevada transformarea dobanzii curente in: Euribor la data originarii creditului plus marja rezulata la acel moment prin scaderea cotatiei din dobanda totala. Insa, la votul final de la Comisia de buget finante din Camera deputatilor, directorul de reglementare, Veronica Raducanescu, s-a opus, insa, acestui amendament, sustinand ca pozitia BNR este de a nu interveni in costul creditului.Ce a rezultat de aici? OUG 50, prin legea de adoptare, nu s-a mai aplicat contractelor in vigoare la acel moment. Insa deja unele banci au hotarat sa transparentizeze costurile dobanzii cu calcule in defavoarea clientilor, prin formarea unor noi marje foarte ridicate, rezultate din scaderea unui Euribor la minime istorice la acel moment din dobanda curenta.De asemenea, diversele comisioane din contracte care nu mai erau permise de lege au renumite.Apoi, valul de nemultumire a clientilor s-a revarsat asupra bancilor prin mii de procese, avand ca baza legala legea 1993 din 2000, adoptata de Isarescu.Aceasta a fost modificata recent, prin legea de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila, si spune ca o clauza abuziva dintr-un contract trebuie eliminata din toate contractele care o contin, intr-un proces initiat de Protectia Consumatorilor sau o asociatie de consumatori.Amanata de mai multe ori, modificarea legislativa a dat palpitatii bancherilor, care au facut lobby pe langa BNR, FMI si guvern. Initial, acestia cereau ca procesele pornite pe acest temei sa juridic sa fie doar de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.Desi a fost, in cele din urma, legea a fost aprobata fara modificari, guvernul intentioneaza sa mute speta la tribunale specializate, o lege fiind deja adoptata in acest sens.Isarescu, consternat de ideea procesele pe franci elvetieni "in tara lui conu' Leonida"Guvernatorul precizeaza ca BNR a simtit nevoia sa intervina in aceasta dezbaterea privind clauzele abuzive in momentul in care a inceput sa se discute despre un proces in care va fi contestata legalitatea creditelor in franci elvetieni, desi pana acum nu a avut loc niciun litigiu pe aceasta speta.„Unde ne-am despartit de directia pe care o luase discutia publica: de abuzul de clauze abuzive. Cand am auzit ca cineva se gandeste ca vrea ca toate contractele in franci elvetieni sa fe declarate abuzive, ca asa a auzit el ca in Croatia a fost un tribunal care a dat un verdict aici... s-a exprmat chiar asa: ca sunt ilegale. Pai stati putin, cum adica? Noi uitam faptul ca una dintre conditiile esentiale pentru accederea in UE, in 2007, a fost liberalizarea totala a contului de capital. Asta inseamna ca, in Romania, puteai sa te imprumuti si in yeni japonezi (...) Voit sau nevoit se ambalase lucrurile si se ajunsese in tara lui conu' Leonida, ma scuzati ca zic asa, sa se discute ca orice nu se poata plati este abuziv", a declarat Isarescu, mentionand ca cei care au avut libertatea sa se imprumute in orice moneda trebuie sa isi asume aceasta libertate.In privinta creditelor in franci elvetieni, Isarescu se refera la procesul pe care avocatul Gheorghe Piperea in pregateste pe aceasta speta impotriva bancilor comerciale care au oferit astfel de finantari, si in care a spus ca va chema in judecata inclusiv Banca Nationala, pe modelul unui proces similar din Croatia. In acest an, Tribunalul comercial din Zagreb a admis actiunea unei asociatii de consumatori impotriva a opt banci comerciale. Instanta a considerat ca bancile au umflat ratele lunare a peste 100.000 de cetateni cu credite in franci elvetieni, dupa ce au crescut dobanzile si ca nu au informat consumatorii asupra riscurilor pe care le presupune un astfel de imprumut. Asociatia in cauza a chemat in judecata si Banca centrala a Croatiei.Guvernatorul a mai spus ca BNR nu se opune eliminarii clauzelor abuzive, dar ca pentru a stabili care sunt acestea, trebuie tribunale specializate.„Nu suntem impotriva denuntarii clauzelor care se dovedesc abuzive. Atentie, sa vedem care sunt acelea, sa le judece tribunale care sunt competente, care inteleg lucrurile, sa nu se ajunga la aberatii de genul creditul in franci este ilegal pentru ca nu a prevazut nimeni ca se apreciaza francul elvetian si ajunge atat de tare si ca in loc de X platesti 2X rate", spune Isarescu.Acesta spune ca judecatorii trebuie sa judece aceste spete si cu un ochi la stabilitatea financiara, si ca este roul BNR sa atraga atentia asupra acestui lucru.„Altminteri, nu ne-am schimbat pozitia, probabil ca a fost nevoie de unele clarificari. Acolo unde este cazul, tot ce este abuziv trebuie denuntat, cu remarca: atentie si la stabilitatea financiara. Noi suntem o institutie care are principala functie stabilitatea financiara a tarii si nu putem sa nu atragem atentia asupra stabilitatii financiare. Spunem ca acest lucru sa fie judecat de tribunale competente si sa aiba in vedere si faptul ca o banca, pe pasiv, la resurse, are banii populatiei.Sunt 200-300 de mii de oameni nemultumiti, unii pe buna dreptate, legat de maniera in care au fost tratati de catre banci, si sa vedem despre ce este vorba. In ceea ce priveste generalizarea lor, si costuri foarte mari, hai sa vedem ca sunt sase milioane de deponenti", spune guvernatorul.Isarescu mai spune ca bancile nu mai au profiturile de alta data ca sa plateasca in aceste cazuri si ca actionarii au adus deja foarte mult capital in ultimii ani.