Scenariile pentru (BCC) dupa ce BNR i-a suspendat dreptul de vot lui Carabulea din cauza problemelor cu justitia: fuziune cu o alta banca sau capitalizarea prin intermediul pietei de capital - 14 martie 2014

Premiera in domeniul supravegherii bancare: BNR a suspendat drepturile de vot ale actionarilor Bancii Carpatica Ilie Carabulea si Corneliu Tanase, care controleaza peste jumatate din capital, invocand problemele de integritate ale lui Carabulea care este cercetat a doua oara pentru dare de mita, respectiv actiunea concertata a celor doi. Banca Nationala a hotarat suspendarea dreptului de vot pentru 57% din actiunile Bancii Carpatica (BCC) controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu si de unul dintre partenerii de afaceri ai acestuia, Corneliu Tanase, si le-a interzis acestora sa mai cumpere actiuni ale bancii. Suspendarea dreptului de vot al unor actionari este o procedura in premiera pe piata bancara locala, adoptata de consiliul de administratie al BNR pe baza noii legislatii in vigoare. Este o decizie care vizeaza exclusiv calitatea si reputatia actionarilor si nu situatia bancii, care altminteri se incadreaza pe deplin in parametrii de prudentialitate ceruti de BNR. BNR si-a motivat decizia prin „neindeplinirea de catre dl Ilie Carabulea a criteriului de reputatie, din perspectiva integritatii (...) prin aceea ca: (a) domnul Ilie Carabulea a suferit o condamnare pentru dare de mita (...) si (b) domnul Ilie Carabulea este cercetat penal, in stare de arest, de catre Directia Nationala Anticoruptie pentru savarsirea infractiunilor de dare de mita, fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la abuz in serviciu (...)“, se arata in raportul publicat pe bursa de catre conducerea bancii. Alaturi de Ilie Carabulea, BNR i-a suspendat drepturile de vot si lui Corneliu Tanase, dupa ce a decis ca cei doi au actionat in mod concertat, dupa ce a analizat comportamentul acestora in ultimii trei ani, inclusiv ultimul demers de convocare a AGA pentru schimbarea conducerii. Ilie Carabulea controleaza direct 41,29% din actiunile Carpatica si indirect 4,1% din actiuni, prin intermediul Atlassib SRL si Safa SRL. Corneliu Tanase detine direct 11,22% din actiunile Carpatica si indirect 0,44% prin Atlassib SRL si Safa SRL. Astfel, actiunile cu drept de vot suspendat reprezinta circa 57% din capitalul bancii. Carabulea si Tanase au posibilitatea sa-si vanda actiunile Carpatica, suspendarea dreptului de vot neafectandu-le si dreptul de proprietate. Participatiile lor valoreaza pe bursa aproape 26 de milioane de euro, capitalizarea totala a bancii fiind de 45,3 milioane de euro. Carpatica ramasese cea mai importanta institutie de credit cu capital majoritar privat romanesc, dupa ce la Banca Transilvania actionarii straini au trecut de 50% in urma tranzactiilor de pe bursa. Carpatica are doua optiuni: fuziunea cu alta banca sau majorarea capitalului prin oferta pe bursa In prezent, la nivelul conducerii Carpatica ar fi in discutie doua scenarii de baza agreate si de BNR, respectiv fuziunea cu o alta banca sau o majorare de capital derulata prin intermediul bursei in care Carabulea si Tanase nu ar avea drept de preemtiune, iar participatiile lor ar urma sa fie astfel diluate. Surse bancare afirma ca in prezent ambele variante au sanse, ramanand ca actionarii minoritari sa decida inclusiv in functie de pretentiile partenerului de fuziune cu care au avut loc discutii. O eventuala majorare de capital prin bursa ar putea beneficia de curentul favorabil creat pe piata dupa ofertele derulate anul trecut si ar putea reprezenta inclusiv o solutie pentru pastrarea unei majoritati romanesti in actionariat prin atragerea investitorilor de retail. La Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA), planificata pe 10 aprilie 2014, conducerea bancii isi va prezenta planurile pentru viitor si va solicita mandatele necesare de la actionari pentru a implementa solutiile de dezvoltare care vor fi sustinute de actionari, potrivit unui comunicat al managementului Carpatica. „Cred cu maxima convingere ca, avand sprijinul actionarilor, banca va reusi sa se plaseze intr-o pozitie mai buna pentru a-si atinge obiectivele de business: de a fi o banca de incredere, sigura si cu servicii orientate catre client“, a declarat Johan Gabriels, CEO al Carpatica. In consiliul de supraveghere al bancii a intrat saptamana aceasta Ionut Patrahau, fost director general adjunct al Bancii Transilvania. Surse bancare il crediteaza cu sanse pentru a deveni presedinte al consiliului. Principalii actionari minoritari sunt doi investitori italieni Viitorul bancii depinde in acest moment de minoritari, acestia avand acum puterea sa ia decizii in AGA in masura in care se va contura un curent dominant. In prezent, niciun alt actionar in afara de Carabulea si Tanase nu mai detine un pachet semnificativ de peste 10% din capitalul bancii. Din datele publicate pe site-ul bancii reiese insa ca 28% din actiuni sunt detinute de investitori straini, care devin astfel decidenti in AGA, avand in vedere ca doar 43% din actiuni mai au drept de vot. Cei mai mari actionari minoritari sunt doi investitori italieni, Lucio Olivo si Antonio Olivo, care detineau, la finalul lui 2012, 10,56% din actiunile Carpatica, potrivit raportului anual al bancii. Cei doi italieni au fost de la inceput in actionariatul bancii alaturi de Carabulea. Carabulea nu renunta la banca si se arata hotarat sa lupte cu managementul Ilie Carabulea a obtinut miercuri de la Tribunalul Bucuresti inlocuirea regimului de arest preventiv cu arestul la domiciliu intr-un caz de coruptie in care au mai fost arestati preventiv Marian Mirzac, membru in consiliul ASF si fost director general al Carpatica Asig, si Dan Radu Rusanu, pana de curand presedinte al ASF. Carabulea face tot posibilul pentru a impiedica discutarea in AGA a proiectului de fuziune propus de directorat. Surse de pe piata afirma ca omul de afaceri ar putea incerca sa-si doneze actiunile unor rude pentru a pastra controlul asupra deciziilor privind banca. Intr-o asemenea situatie ar ramane ca BNR sa demonstreze din nou existenta unei actiuni concertate la nivelul unui grup de actionari. Este de urmarit cum vor evolua lucrurile pana pe data de 10 aprilie, cand este programata o Adunare Generala Extraordinara a Actionarilor hotaratoare pentru viitorul bancii.AGA a fost convocata la solicitarea lui Carabulea si Tanase, care vor sa schimbe conducerea bancii, atat consiliul de supraveghere cat si directoratul, prin reducerea numarului de membri de la 5 la 3 si evaluarea activitatii pe 2013 a fiecarui membru in parte. Directoratul bancii a adaugat un punct pe ordinea de zi prin care cere imputernicirea din partea actionarilor ca sa discute o eventuala fuziune. Carabulea a reactionat dur la aceasta initiativa a directoratului. „Tinem sa va atentionam ca noi nu am solicitat, nu am acceptat, si nu am fost si nu suntem de acord cu inscrierea pct. 5 pe ordinea de zi a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 10 aprilie 2014, formulat astfel: «imputernicirea Directoratului bancii pentru a analiza si identifica eventualele oportunitati de dezvoltare a bancii, prin realizarea unei fuziuni si in cazul in care exista o astfel de oportunitate pentru a intocmi proiectul de fuziune care va fi supus spre aprobare Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor»“, se arata in scrisoarea trimisa de Carabulea directoratului bancii, care a fost publicata pe bursa. Un conflict care are ca miza administrarea unor active de 4 miliarde de lei Carabulea se opune unei initiative care ar duce la pierderea controlului sau asupra bancii, desi in ultimii ani se declara interesat de gasirea unui investitor strategic. Pe fondul disensiunilor sale cu directoratul, Johan Gabriels, belgianul care a fost numit in urma cu un an in functia de CEO al Carpatica, ar fi vrut sa-si dea demisia in februarie, dar BNR l-ar fi convins sa ramana impreuna cu ceilalti membri ai managementului pentru ca banca sa nu intre din nou in criza, potrivit unor surse din piata. Principala preocupare a BNR este sa se asigure ca Banca Carpatica are un actionariat majoritar si o echipa de conducere ale caror actiuni sa nu puna in pericol banii deponentilor. Gabriels este un bancher cu experienta internationala in domeniul de corporate finance si guvernanta corporativa. El a condus operatiunile din Romania ale RBS din septembrie 2009 pana in mai 2012. Aducerea lui la conducerea Carpatica a reprezentat o adevarata lovitura de imagine si a fost perceputa pozitiv si pe bursa, unde actiunile bancii au crescut anul trecut cu 72%. Sub conducerea lui Gabriels, profitul net al bancii a crescut cu 77%, la 38 mil. lei, iar veniturile operationale au urcat cu 12%, la 217 milioane de lei. De asemenea, portofoliul de credite al bancii a crescut cu 4%, la 1,226 miliarde de lei, iar depozitele au urcat cu 12%, la 2,82 miliarde de lei. Activele totale ale bancii insumau la finalul anului trecut 4,06 miliarde de lei (900 milioane de euro), plasand-o pe locul 20 in topul bancilor locale. „Banca Carpatica are una dintre cele mai bune rate de lichiditate de pe piata. Faptul ca este listata la bursa o face sa fie si una dintre cele mai transparente banci din Romania. Toate acestea, impreuna cu o echipa de management profesionista si dedicata, ar trebui sa constituie un motiv suficient de puternic pentru care clientii actuali si potentiali sa apeleze cu incredere la serviciile noastre“, a declarat ieri Gabriels. Carabulea a controlat banca cu mana de fier si n-a ajuns la niciun acord cu potentialii investitori care si-au aratat interesul Banca Carpatica a fost infiintata in 1999 de un grup de investitori romani si italieni, Ilie Carabulea fiind de la inceput principalul actionar al bancii. In 2000, banca a fost listata pe piata RASDAQ, iar din 2004 actiunile au fost listate pe Bursa de Valori Bucuresti. Inca de la inceput, banca a incercat sa imite modelul de dezvoltare al Bancii Transilvania, realizand majorari de capital an de an prin capitalizarea profiturilor. Spre deosebire de Transilvania, care a atras inca din 2001 in actionariat BERD si a adus la conducere un bancher strain (Robert Rekkers), la Carpatica Ilie Carabulea a preferat sa pastreze controlul, astfel ca dezvoltarea a fost mult mai lenta, fiind sustinuta de acelasi grup de actionari-fondatori. Criza financiara din 2008, care a lovit puternic sistemul bancar romanesc, a facut ca banca din Sibiu sa se clatine, iar BNR le-a cerut actionarilor sa o capitalizeze in mai multe randuri. Astfel, intr-o perioada de trei ani, banca a strans de la actionari 123 mil. lei prin patru majorari de capital succesive, mai mult de jumatate din aceasta suma fiind aportul lui Carabulea, care a raspuns de fiecare data prompt solicitarilor BNR. Aporturile de capital au fost necesare ca sa acopere pierderile bancii, care s-au ridicat la 154 mil. lei doar in 2010, in conditiile in care raportul creditelor neperformante in total portofoliu depasise 50%. Intre timp, banca a depasit problemele financiare datorita programului de restructurare aplicat de fostul CEO Nicolae Surdu, dar si cu sprijinul BNR, care i-a monitorizat atent evolutia in ultimii ani. De-a lungul timpului, Carabulea si-a declarat de mai multe ori intentia de a cauta un investitor puternic caruia sa-i cedeze o parte din control. In aprilie 2010, ungurii de la OTP au fost interesati sa preia banca, dar Carabulea i-a refuzat. In octombrie 2011, fondul de private equity AnaCap a avut discutii avansate cu proprietarul Carpatica pentru a prelua un pachet semnificativ de actiuni in schimbul unei injectii de capital, dar Carabulea nu s-a inteles nici cu acesta. In ultimii patru ani, actiunile bancii Carpatica s-au tranzactionat pe bursa sub valoarea nominala de 0,1 lei, astfel ca, teoretic, actionarii care au investit in banca inca de la inceput nu si-ar recupera in intregime banii investiti. Ieri, pretul actiunilor era de 0,064 lei, iar capitalizarea era putin peste 200 mil. lei (44,6 mil. euro). Spre comparatie, la finalul lui 2004 banca avea o capitalizare de 439 mil. lei.