Plan B la (OLT): Banii inainte de la clienti, plata cu intarziere a furnizorilor, energie de la sursa - 21 mai 2014

Conducerea Oltchim se pregateste si pentru varianta in care, in 6 iunie, nimeni nu va licita pentru cumpararea combinatului. Se negociaza intelegeri cu furnizorii si clientii pentru a se primi avansuri consistente si inlesniri la plata materiilor prime, totul ca sa se poata deschide o noua sectie, astfel ca Oltchim sa poata functiona la 40% din capacitate. La acest volum, combinatul ar trebui sa treaca pe profit operational. Daca pana in 6 iunie Oltchim nu va fi vandut unuia dintre cei doi investitori ce s-au aratat interesati de fabrica, un consortiu chinezesc si SIF Transilvania, conducerea companiei are in vedere si o alternativa. Dupa cum spune Gheorghe Piperea, administrator judiciar al Oltchim, exista si o strategie separata de continuare a activitatii la Oltchim, un asa numit Plan B care presupune continuarea activitatii fabricii pe un termen de 1-2 ani si readucerea ei pe profit operational, pana cand va veni un investitor potent finanicar care sa o preia. Daca nici acest plan nu va avea efecte, compania va intra in faliment. In ipoteza in care nu rezolvam nimic pana pe 6 iunie, ceea ce nu ne dorim, aplicam Planul B, care presupune optimizarea costurilor si aducerea fabricii pana la 40% din capacitate. In ceea ce priveste optimizarea de costuri, am reusit sa perfectam o intelegere prin care sa cumparam energie electrica direct de la CET Govora, fara a mai trece pe la CEZ Oltenia (furnizor-n.red). Realizam astfel o economie de 300.000 de euro lunar. Incercam sa negociem si la pretul de achizitie, asttfel incat sa ajungem la o economie de 500.000 de euro lunar. Noi acum facem 700.000 de euro pierdere lunar. Ca sa ajungem pe profit operational, trebuie sa aducem fabrica la 40% din capacitate, iar asta o putem face deschizand o noua sectie, spune Piperea, pentru ECONOMICA.NET. Acesta precizeaza ca este vorba despre sectia de propilenoxid, un intermediar chimic folosit la fabricarea poliolilor. In prezent, acesta se cumpara de la terti. Pentru deschiderea acestei sectii sunt necesari 15 milioane de euro, bani care urmeaza a fi obtinuti prin credite funizor sau factoring-uri. Acestea sunt doua tipuri de finantari pe care le fac clientii si furnizorii unei firme, oferind plati anticipate pentru produse ce urmeaza a fi livrate sau acordand materii prime ce urmeaza a fi platite la o data ulterioara de comun convenita. Avem acordurile de principiu de la mai multi furnizori si clineti de-ai nostri. Obiectiv vorbind, aceasta sectie ar putea fi deschisa in septembrie-octombrie. Vom putea lucra la 40% din capacitate si face profit operational. Dar nu se poate mai mult de 40%, nu fara Arpechim, arata Piperea. Credite marfa pot fi obtinute de la furnizorii de propilena, sare, chiar si energie electrica.Potrivit administratorului judiciar, optimizarea costurilor la Oltchim nu presupune, intr-o prima faza, si concedieri colective. Comitetul Creditorilor Oltchim a stabilit data de 6 iunie ca termen final pentru privatizarea Oltchim. Statul roman, ca cel mai mare creditor, prin AAAS si Electrica, ar vrea sa vanda la pachet Oltchim cu Arpechim Pitesti si poarta negocieri cu Petrom pentru preluarea rafinariei. Pretul tinta pentru pachetul Oltchim-Arpechim este de circa 300 de milioane de euro, iar investitorul ar urma sa preia si obligatiile de mediu aferente Arpechim, in valoare de circa 200 de milioane de euro. In plus, ar trebui sa mai investeasca alte sute de milioane de euro in repronirea tuturor instalatiilor din cele doua unitati. Oltchim este in insolventa, de anul trecut. La finalul mandatului de 22 de ani al precedentului director, Constantin Roibu, combinatul chimic valcean ajunsese la datorii de 700 de milioane de euro si pierderi de peste 200 de milioane de euro anual.