ZF Antreprenorii Romaniei. Un capital romanesc mai puternic va atenua impactul unei noi crize. "Companiile romanesti ar trebui sa fie tratate, daca nu egal, mai bine decat cele multinationale pentru ca ele raman aici." - 21 noiembrie 2016

România ar trebui să urmeze modelul polonez, unde ca­pitalul autohton este prepon­derent în economie şi chiar a început să se extindă regio­nal, astfel încât să se protejeze în faţa unor ie­şiri masive de capital străin sau în even­tualitatea unei crize economice. „Există o nevoie de un capital românesc. M-aş uita la două modele total opuse: cel polonez şi cel maghiar. În Ungaria, PIB-ul este extrem de concentrat în companii străine. Dar dacă mă uit la modelul polonez, există companii antreprenoriale extrem de puternice, care încep să îşi asume un rol regional. Cred că trebuie să învăţăm de la po­lo­nezi ca să nu ne ducem spre modelul ma­­ghiar, care este extrem de expus la in­vestiţii străine. O eventuală retragere de ca­pi­tal sau criză financiară este mult mai bine ate­nuată dacă prezenţa capitalului românesc este mult mai puternică“, a declarat Dan Minu­lescu, CEO al grupului activ în in­dus­tria alimentară Macromex, cu afaceri de circa 700 de milioane de lei. Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania. În cadrul conferinţei, aproximativ 300 de antreprenori, manageri de companii româ­neşti, bancheri şi consultanţi au discutat despre importanţa susţinerii capitalului autohton şi de punerea acestuia pe picior de egalitate cu cel străin, nu doar prin măsuri fiscale, ci prin deschiderea către discuţii a autorităţilor. „Noi, oamenii de afaceri, suntem în­trebaţi sau avem întâlniri cu politicienii îna­inte de alegeri. După alegeri, în momentul în care s-a luat puterea, nu mai existăm. Sperăm să nu se mai întâmple aşa, politi­cienii să înţeleagă faptul că nu se mai poate lucra aşa. Probabil că şi noi, ca antreprenori, am greşit că nu ne-am asociat, să încercăm să schimbăm ceva“, a subliniat Radu Timiş, pro­prietarul procesatorului de carne Cris-Tim, unul dintre cei mai mari jucători din domeniu. Radu Timiş spune şi că a aşteptat nouă luni pentru a primi autorizaţie pentru o investiţie de 1,2 milioane de euro şi că în cazul unei multinaţionale termenul de primire a autorizaţiei ar fi fost mai mic şi ar fi fost respectat. Antreprenorii cred că multinaţio­nalele au o putere mai mare de negoci­ere prin faptul că sunt mai bine repre­zen­tate de asociaţii sau ambasade şi re­cunosc că o asociere mult mai puternică ar ajuta dialogul dintre oamenii de afaceri locali şi autorităţile locale. „Mi-aş dori să constituim asociaţii puternice şi să nu aşteptăm ca politicul să îşi îndrepte privirea către noi. Încă nu ştim valoarea asocierii şi a luptei pentru ceea ce ne dorim. Ar trebui să constituim organizaţii puternice şi atunci când dorim ceva să mergem la guvernanţi şi să dialogăm, să găsim un limbaj comun astfel încât să schimbăm lucrurile aşa cum vrem. Cred că stă în puterea noastră să putem face acest lucru”, a declarat Adrian Mihai, unul dintre fondatorii FAN Courier, liderul pieţei de curierat local, în cadrul celei de-a treisprezecea întâlniri ZF Antreprenorii României. Iniţiativa ZF a ajuns astfel în Capitală, după ce de-a lungul acestui an a strâns la discuţii circa 3.000 de antreprenori, manageri, bancheri şi autorităţi locale în oraşele Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi, Craiova, Alba Iulia, Constanţa, Cluj-Napoca, Oradea, Galaţi şi Baia Mare care au discutat despre problemele cu care se confruntă şi au venit cu soluţii pentru creşterea capitalului autohton. „Problemele generale pe care le-am receptat în cele 12 evenimente includeau şi minusuri sesizate în relaţia cu băncile, dar infrastructura a fost pe buzele tuturor, iar obstacolele puse de autorităţi şi ANAF-ul au fost numărul unu în toate sesizările primite de la antreprenori. De asemenea, în vestul şi centrul ţării există o lipsă tot mai acută a forţei de muncă specializate, dar şi a muncitorilor”, a spus Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania. La Bucureşti, managerii şi antrepre­norii au subliniat şi faptul că, de multe ori, există o discriminare a capita­lului autohton în raport cu multinaţionalele. „Multinaţionalele pot deschide mai uşor uşi pentru că vin cu altă anvergură, lucru care este din punctul meu nu ar trebui să se mai întâmple. Companiile româneşti ar trebui să fie tratate dacă nu egal, mai bine decât cele multinaţionale pentru că capitalul românesc rămâne aici”, a spus Mircea Varga, CFO în cadrul Ţiriac Holding. La rândul ei, Mihaela Drăghini, PR manager în cadrul Romaqua Group, cea mai mare companie românescă din industria băuturilor, dar şi cel mai mare angajator din domeniu, a vorbit despre faptul că antreprenorii români nu sunt tra­taţi de autorităţi la fel ca investitorii străini. ‚Există o discrepanţă între declaraţii şi realitate. Domnul ministru al economiei Costin Borc a spus în luna mai aşa: «Situaţia trebuie să se schimbe în sensul unui sprijin pentru ca firmele româneşti să se dezvolte mai repede». Romaqua Group a solicitat o întrevedere cu ministrul economiei şi a fost refuzată. Iar cei de la Coca-Cola HBC au fost acceptaţi imediat pentru că au fost asistaţi de ambasadorul SUA. Aceasta este diferenţa între declaraţii şi realitate. Nu suntem trataţi cu seriozitate, ci cu indiferenţă”, a declarat ea în cadrul conferinţei. De asemenea, a subliniat faptul că statul sprijină mai mult companiile multinaţionale decât pe cele cu capital autohton, dând exemplul Nokia, care a primit facilităţi fiscale, autostradă, în timp ce Romaqua Group, pentru o investiţie mai mare la Sebeş, a primit „o linie continuă pe carosabil astfel încât camioanele să nu mai poată ieşi sau intra direct la fabrică”. Pe de altă parte, antreprenorii au ajuns la concluzia că nu mai trebuie să aştepte ca statul „să-şi arunce privirea” către mediul de afaceri şi că trebuie să găsească singuri modalităţi prin care să îşi menţină sau să-şi crească businessurile, chiar şi când vine vorba de găsirea de forţă de muncă. „Nu putem aştepta mereu după guvernanţi. Noi deja am făcut două clase profesionale în Filipeşti şi deja tinerii vin şi lucrează cu jumătate de normă vara. Trebuie să ne adaptăm la ce se întâmplă în piaţă. Programa este tot mai complexă, se creează o elită, iar restul rămân analfabeţi. Şcoala ro­mânească lucrează doar cu elitele, acestea pleacă în afară şi noi rămânem cu analfabeţii”, este de părere Radu Timiş. La rândul său, Marius Ştefan, fondator şi acţionar în cadrul firmei de rent-a-car Autonom, crede că antrepre­norii ar trebui să se implice mai mult în societate. „Noi avem sediul social în Piatra Neamţ şi cred că am o datorie să fac ceva pentru judeţ. Tot ce înseamnă funcţii de financiar, logistică, tot ce înseamnă muncă de la distanţă i-am angajat din Neamţ”, a declarat antreprenorul.