Isarescu ii face fericiti pe bancherii care se descurca mai greu cu lichiditatile: pot obtine cash la schimb cu obligatiuni in euro ale Romaniei emise la extern - 03 octombrie 2011

De astazi, bancile pot face rost de lichiditati de la BNR cedand la schimb portofolii de obligatiuni in euro emise de Finante pe piata externa. Chiar daca banca centrala va livra lei in schimbul acestor active denominate in euro, leii respectivi vor putea fi folositi de banca implicata intr-o astfel de operatiune si pentru a obtine euro de pe piata de swap valutar. Este o noua masura prin care banca centrala extinde gama de instrumente care le permit bancilor sa aiba acces la cash in eventualitatea in care pe piata apar sincope de lichiditate sau atunci cand o banca pierde accesul la piata interbancara din diferite motive care ii afecteaza profilul de risc. De la inceputul crizei, operatiunile de tip repo prin care BNR furnizeaza finantare in schimbul unui colateral au crescut in importanta pentru reglarea lichiditatii de pe piata, iar gama de active acceptate drept garantii a ajuns sa includa si titlurile de stat emise in euro pe piata locala. De-acum intra si titlurile in euro emise pe piata externa, alaturi de obligatiunile in lei emise de institutii financiare si internationale - portofoliul existent al acestora din urma nefiind substantial. BNR va evalua aceste noi active prin deducerea unei marje de 8% din valoarea de piata. Claudiu Cercel, seful pietelor financiare la BRD-SocGen, spune ca toate partile implicate intr-un fel sau altul - bancile comerciale, BNR, Ministerul Finantelor, piata secundara a titlurilor de stat - vor avea de castigat in urma acestei decizii care va duce in final la cresterea lichiditatii per ansamblul sistemului. "Acceptarea acestei categorii de active va oferi bancilor mai multa flexibilitate in gestionarea lichiditatii, cu atat mai mult cu cat aceasta a devenit o resursa rara, dar si BNR va avea la randul sau mai multa flexibilitate in gestionarea lichiditatii in sistem, avand la dispozitie un instrument in plus." Cat priveste beneficiile pentru Ministerul Finantelor, Cercel spune ca odata ce aceste titluri vor putea fi lichidizate la BNR, vor deveni mai interesante si vor antrena o crestere a tranzactiilor pe piata secundara. In acelasi timp, bancile vor fi incurajate sa-si creasca portofoliile. La emisiunea externa din iunie de 1,5 mld. euro, bancile locale si clientii lor au cumparat o felie consistenta de 20% din titluri. "Inclusiv detinatorii straini ar putea avea de castigat chiar daca nu vor avea acces direct la BNR, ci prin intermediul unor formule stabilite cu banci locale." Nu in ultimul rand, decizia BNR poate contribui la succesul emisiunilor primare de obligatiuni in euro realizate de Ministerul Finantelor pe piata externa, acceptarea acestora ca garantie eligibila putand stimula procesul de subscriere. Anul acesta BNR a intervenit de 13 ori pe piata monetara prin operatiuni repo deschise tuturor bancilor, dintre care de patru ori numai in august. In 2009, au fost 23 de operatiuni, fara a le include pe cele de repo bilateral. Cu ce ar mai putea garanta bancile pentru a face rost de cash de la BNR Pentru a se proteja si mai bine de situatii extreme, bancile lucreaza in prezent la un proiect de reglementare a asa-numitelor covered bonds - obligatiuni care au in spate credite ipotecare de calitate ridicata sau credite acordate sectorului public. Circa 24 de tari europene au reglementat de mai multi ani acest instrument de finantare folosit de banci cu succes chiar si dupa prabusirea Lehman Brothers. Banca Centrala Europeana le-a acceptat la cumparare din 2009 si pana in 2010 in cadrul unui program special, in anumite conditii. Aceste instrumente sunt considerate mai sigure pentru cumparator pentru ca garanteaza recursul atat asupra emitentului, cat si a colateralului pe care il au in spate. In momentul de fata, bancile din Romania pot emite obligatiuni ipotecare - valori mobiliare care se bazeaza pe un portofoliu de credite ipotecare asupra caruia investitorii dobandesc garantie de prim rang si drept de preferinta in raport cu orice alt creditor al emitentului - in baza legii obligatiunilor ipotecare intrata in vigoare in 2006. Totusi, cadrul de reglementare al acestor instrumente urmeaza sa fie extins si detaliat conform modelelor europene. Ramane ca BNR sa stabileasca eventual si alte active pe baza carora bancile sa poata emite obligatiuni, pe langa obligatiunile ipotecare deja reglementate, dar care pana acum nu au fost folosite deloc pe piata locala. De asemenea, nu a fost infiintata nicio banca ipotecara. Conform discutiilor care au loc in prezent, ar urma sa fie acceptate si creante asupra sectorului public. De asemenea, ar putea fi eliminata obligatia actuala ca in spatele fiecarei obligatiuni ipotecare sa fie un pachet distinct de active. Nu in ultimul rand, ar urma sa fie acceptate numai ipoteci care acopera pana la 60% din valoarea unei proprietati. In acelasi timp, numeroase banci au in portofolii obligatiuni municipale. Claudiu Cercel, vicepresedinte executiv pentru pietele financiare la BRD, crede ca titlurile emise de orase mari, cu rating apropiat calificativului de tara, ar putea fi luate in considerare de catre banca centrala drept colateral la operatiuni de piata monetara. "Astfel ar fi incurajata si piata secundara a acestor titluri." Bucurestiul, de exemplu, are de la Fitch rating pentru datoria pe termen lung in valuta BBB-, la fel ca ratingul Romaniei corespunzator etajului inferior al categoriei investment grade.