Parvu, Piraeus Bank: Mizez pe o revenire a creditarii, dar cresterea va fi de o singura cifra - 17 ianuarie 2011

Catalin Parvu, seful filialei locale a grecilor de la Piraeus Bank, spune ca este optimist pentru 2011 si se asteapta la o reluare generala a creditarii, macar pentru faptul ca bancile vor fi fortate sa isi majoreze baza de venituri. "Vom avea o crestere a creditarii, dar de o singura cifra. Am vazut si planuri de crestere de doi digiti, dar nu cred ca este posibil", spune Parvu. Cresterea nu poate fi spectaculoasa, in conditiile in care 2011 incepe cu mai putine semne de optimism chiar decat 2010, cand majoritatea prognozelor indicau o crestere economica de circa 2%. Cifrele recente arata insa ca rezultatul este mai probabil aproape de -2%, iar acum pentru 2011 majoritatea analistilor indraznesc sa vorbeasca doar despre stagnare sau cel mult o crestere modica. "Avem motorul exporturilor care functioneaza, dar trebuie repornit si celalalt motor, consumul intern, unde avem un potential mare macar de a inlocui importurile", spune Parvu. In aceste conditii, primele care isi vor reveni vor fi creditele pentru companii, atat cele cu activitati de export, cat si pentru intreprinderi mici si mijlocii (IMM) competitive. Abia mai tarziu vor reporni si finantarile pentru clientela de retail, intrucat exista un decalaj de la momentul in care companiile isi recupereaza afacerile pana cand imbunatatirea se vede si in salariile platite sau in cresterea numarului de angajati. Seful Piraeus Bank considera ca in actualul context lipsa de incredere este principala problema, pentru ca functioneaza din ambele sensuri: atat din perspectiva clientilor, care au retineri in a se mai imprumuta, cat si a bancilor, care se tem ca nu isi vor mai recupera banii. Pe de alta parte, el spune ca bancile au nevoie de castiguri mai mari pentru a acoperi cheltuielile cu provizioanele, iar asta cere majorarea bazei de venituri, adica a soldului creditelor. "Avem credite neperformante care obliga bancile sa aiba profituri pentru a le acoperi. Dar cum faci profit? Platind mult la depozite, cu inflatie mare, unde se duc cu banii? Pe interbancar dobanda este de 3%, la titluri de stat de 7%", puncteaza Parvu. Reluarea creditarii devine astfel singura alternativa la taierea brutala a dobanzilor la depozite, de care toata lumea se fereste. Facem profit si in 2011 Piraeus Bank a fost printre putinele banci care pe parcursul lui 2010 au anuntat imbunatatiri ale profitabilitatii fata de anul precedent. Parvu spune ca provizioanele au afectat si rezultatul bancii, insa eficientizarea operatiunilor a permis un castig mai mare. Raportul cost/venituri, principalul indicator de productivitate pentru banci, a coborat la 34,1% la sfarsitul anului trecut. "Cel mai mic din tot grupul", intareste Parvu. Spre comparatie, BCR, cea mai mare banca locala, avea in septembrie un raport de 35,1%. La BRD, a doua mare banca locala, raportul era in septembrie de 38,7%, in scadere de la 42%, pe parcursul anului 2009. "Noi suntem profitabili si conform IFRS (standardele internationale de contabilitate - n. red.), cat si conform RAS (standardele locale de contabilitate, mai exigente in privinta provizioanelor - n. red.), iar asta este important. In 2011 vom mentine profitabilitatea si pe IFRS si pe RAS, dar depinde de neperformante", spune Parvu, fara sa ofere mai multe detalii. Banca nu a mai publicat date despre profit de la jumatatea anului trecut, cand anunta un profit brut de 21 de milioane de euro, in crestere cu 32% fata de primul semestru din 2009. Seful Piraeus s-a marginit sa precizeze ca profitul, inainte de provizionare si plata taxelor, este in crestere. Un alt semn de intrebare pentru anul acesta este evolutia pietei imobiliare - daca va permite bancilor sa valorifice imobilele executate de la clienti pentru a obtine lichiditati. Piraeus continua in 2011 politica de majorare a veniturilor din comisioane, anuntata inca de anul trecut. "Suntem o banca ale carei venituri din comisioane nu sunt asa cum mi-as dori. O sa punem accent pe atragere de noi clienti si o sa folosim mai bine baza de clienti pentru vanzarea incrucisata de produse." Batalia pentru fidelizarea clientilor s-a incins anul trecut, accentul cazand pe atragerea conturilor de salarii, ca un punct de plecare pentru vanzarea altor produse. Parvu explica si reteta de a ramane pe profit. "Am facut un calcul, fiecare linie de business, din ce a produs peste o anumita dobanda de finantare, a acoperit pana acum cheltuielile cu provizioanele. Deci pricing-ul nu a fost iesit din comun." Cu toate acestea, el admite ca bancile au facut excese in anii de boom, cand pretul creditelor nu avea la baza riscul asumat. Statul trebuie sa vina cu politici de dezvoltare Potentialul de crestere a creditarii exista, spune Parvu, care vorbeste la randul sau despre nevoia ca statul sa vina cu politici pe termen lung pentru sustinerea anumitor sectoare astfel incat si bancile sa aiba curaj sa se implice. "Ar trebui sa intervina statul cu strategii care sa asigure ca se intampla ceva pe termen lung. Daca ar veni statul si ar spune: «Hai sa facem un combinat pentru alimente», sigur ca am merge, e nevoie de asa ceva. Dar trebuie sa avem siguranta ca exista o perspectiva pe termen lung", afirma Parvu. El vede potential in infrastructura, dar si in agricultura sau productia de energie.