Nerezidentii au depozite pe termen mediu si lung de 8,4 mld. euro in bancile locale - 27 aprilie 2011

Bancherii straini au pompat fonduri suplimentare pentru filialele locale. Soldul depozitelor pe termen mediu (1-5 ani) si lung (peste 5 ani) ale nerezidentilor a ajuns la un nou varf istoric in februarie, de 8,4 mld. euro. Depozitele reflecta de fapt finantarile atrase de bancile locale de la actionari. Soldul acestor depozite a inceput sa urce vizibil de la sfarsitul anului trecut, dupa ce batuse pasul pe loc pentru o perioada relativ lunga, intre septembrie 2009 si octombrie 2010, osciland intre 7,2 si 7,6 miliarde de euro. In decembrie anul trecut soldul a facut insa un salt, la 8,2 miliarde de euro, potrivit datelor BNR. Dupa o sincopa in ianuarie, cresterea a fost reluata in februarie. Ramane de vazut daca aceasta crestere reflecta doar o reasezare a liniilor de finantare pe maturitati mai lungi sau daca sunt bani noi care vor incepe sa curga si spre economia reala. Bancherii de la Bucuresti incearca sa promoveze mesajul ca au bani si apetit de a da finantari si chiar anunta ca vad interes mai mare si din partea clientilor. "Din punctul meu de vedere nu poate fi vorba de pregatirea unei ofensive a creditarii - mai ales daca avem in vedere cat de prost a mers creditarea in primele doua luni ale acestui an, ci de regandirea finantarii prin accent pe termen mediu si lung, in primul rand ca o consecinta a acordului de la Viena", spune Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank. Creditul pentru sectorul privat a inregistrat scaderi de sold inclusiv la inceputul acestui an, ceea ce arata ca volumul imprumuturilor nou acordate inca nu ajunge sa acopere macar rambursarile. Soldul era de 206 miliarde de lei (49 mld. euro) la sfarsitul lunii februarie, inregistrand o scadere cu 3,6% in termeni reali fata de februarie 2010. Dupa intalnirea din aceasta primavara a grupului de la Viena (in care participa noua grupuri straine cu prezenta puternica pe plan local, Fondul Monetar International si BNR) s-a renuntat la angajamentul scris privind men­tinerea expunerii pe Romania. Totusi, bancherii straini si-au aratat interesul de a mentine finantarile pentru filialele locale. Depozitele pe termen mediu si lung ale nerezidentilor reflecta de fapt niste tranzactii complexe prin care bancile locale atrag finantare de la bancile mama, mecanismul fiind construit cu mai multi ani in urma. "Astfel se evita constituirea de rezerve minime in valuta din cauza ratelor inalte. Dai lei in swap (tranzactii valutare - n. red.) si primesti valuta, insa tranzactia nu se inregistreaza in bilant. Ulterior, plaseaza leii la tine si apari cu un depozit de la banca-mama pe cinci ani. Beneficiezi de faptul ca rezerva la lei este mai mica", spune un dealer. Este putin probabil ca aceste depozite, cu maturitati de cel putin un an, sa reflecte si investitiile speculative, intrucat jucatorii de pe pietele financiare prefera scadentele mai scurte, de pana la trei luni. Din martie anul acesta Banca Nationala a redus rezervele minime la valuta la 20% din fondurile atrase, apropiindu-se considerabil de cea la lei, de 15%, astfel ca motivatia bancherilor pentru a apela la aceste mecanisme complexe este mai slaba. Majoritatea bancilor locale au lichiditati in lei in exces, in conditiile in care clientii economisesc preponderent in moneda locala, dar se imprumuta in valuta din cauza diferentialului de dobanzi. Bancile care au actionari straini pot sa isi echilibreze bilanturile prin astfel de aranjamente financiare, iar in plus costul finantarilor in valuta este mai mic. Prin aceste instrumente bancile locale reusesc in paralel sa faca si o echilibrare intre maturitatile creditelor acordate (in general pe termen mediu si lung) si cele ale fondurilor atrase. Populatia economiseste in special pe termen scurt, maturitatea medie a unui depozit fiind de in medie mai mica de trei luni. Chiar daca depozitele sunt adesea rostogolite, clientii ezita sa acceseze maturitati mai lungi, preferand astfel o flexibilitate mai mare.