Seful pietelor la Raiffeisen: Multe preturi sunt in euro, de ce n-ar fi si dobanzile la lei ca la euro ? - 26 septembrie 2011

Romania se afla intr-o situatie ciudata in care toate tranzactiile se fac in lei, dar multe preturi foarte importante sunt afisate direct in euro, iar economia se bazeaza practic pe euro, asa ca de ce nu ar fi si dobanzile la lei la un nivel similar dobanzilor la euro, spune James Stewart, vicepresedinte executiv pe trezorerie si piete de capital la Raiffeisen Bank. "Sunt un sustinator total al creditarii in lei, vreau sa vad mai multe credite in lei, dar pentru asta trebuie ca BNR sa reduca dobanda la lei la niveluri mai comparabile cu dobanda la euro. As prefera sa dau credite in lei, dar dobanzile sunt mult mai mari decat la euro, este o realitate obiectiva." BNR a urmarit in ultimul an si jumatate o politica ambigua prin care a inghetat dobanda-cheie la 6,25% pe an, dar a permis ca pe piata monetara dobanzile ROBOR sa se situeze chiar cu mult sub acest prag cel putin pentru scadente de pana la trei luni inclusiv. Banca centrala a considerat ca astfel sprijina economia si creditarea in lei, numai ca nu a reusit sa evite o volatilitate ridicata a acestor dobanzi, pe piata alternand perioade in care ROBOR pe o zi cade spre 2% cu altele in care sare si la peste 5%. Iar aceasta volatilitate afecteaza creditarea in lei, pentru ca este dificil de construit un pret. "Este multa volatilitate pe piata monetara. In ultima perioada dobanzile mai urcasera pentru ca Ministerul Finantelor nu a injectat inapoi pe piata cat s-ar fi asteptat jucatorii si BNR a trebuit sa-i ia locul prin operatiuni repo. Apoi dobanzile au venit iar foarte jos. Treaba BNR este sa asigure o anume stabilitate, dar probabil ca perioa de de volatilitate vor mai fi inclusiv din cauza problemelor cu Grecia." Bancherul cu experienta de peste 20 de ani pe Wall Street nu crede ca bancile locale cu capital elen au probleme de lichiditate, iar mai ales cele care contribuie la calculul ROBOR au acces la finantare in continuare. "Pot fi unele banci - nu neaparat grecesti - care din cauza riscului sa aiba liniile de finantare reduse, insa BNR face o treaba foarte buna si nu ma ingrijoreaza ideea unei crize bancare in Romania." Verbal, BNR le-a cerut bancherilor de cateva ori in ultimul an sa reduca dobanzile la lei, insa fara succes. De-abia in ultimele luni bancile mari au reusit sa coboare dobanzile la depozite spre nivelul de 5% pe an, creand astfel premisele pentru o scadere a preturilor si la credite. Pe 29 septembrie este programata o sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR, care ar avea ocazia de a da un semnal mai puternic in favoarea creditarii in lei fie prin reducerea rezervelor minime obligatorii, fie a dobanzii-cheie. Nu ar fi insa suficient pentru construirea unei adevarate piete de lei. Referitor la proiectul de regulament privind creditarea persoanelor fizice lansat pe piata de BNR, Stewart se arata nedumerit de faptul ca banca centrala nu spune clar care este scopul acestor noi reguli. "Nu inteleg de ce nu spun exact ce vor cu acest regulament. Unii inteleg ca este pentru descurajarea creditului in valuta, dar sa ne spuna BNR clar daca asa este. Regulamentul permite in continuare creditarea in valuta, dar spune ca pentru consum poti sa dai credit doar pe cinci ani. Adica nu va putea clientul sa scape de aceasta restrictie spunand ca vrea bani pentru renovarea locuintei, dar de fapt sa ia credit pentru masina? Nici mie nu-mi place sa expun clientul la un risc valutar pe care nu-l intelege, sunt de acord ca este nevoie de un impuls pe creditarea in lei, dar cred ca e important ca un astfel de regulament sa aiba un scop clar declarat." Stewart spune ca piata va resimti un impact puternic dupa aplicarea acestui regulament, probabil de la inceputul lui 2012. "Creditarea va scadea anul viitor." In acest context, el acuza calitatea dialogului dintre ARB si BNR, asemenea multor altor bancheri. "Ar fi bun mai mult dialog. Am vazut o imbunatatire in ultimul timp, insa cred ca se poate face mai mult pentru clarificarea pozitiilor." Situatia se complica in cazul creditelor in lei pe termen lung, bancherii invocand de ani de zile absenta unor repere de pret si a resurselor de finantare propriu- zise. "Imi este greu sa dau credite in lei pe termen lung pentru ca nu am acces la finantari cu maturitate mare, trebuie dezvoltata o piata a finantarilor pe termen lung, iar pentru asta este esential ca titlurile de stat sa asigure o referinta credibila. Ne trebuie si o piata secundara activa a titlurilor de stat, asa incat sa pot si eu, de exemplu, sa emit titluri pe cinci ani. Daca titlurile de stat pe 5 ani nu se tranzactioneaza, cum se poate construi un pret? Si din aceasta cauza m-ar costa si pe mine mai mult. Avem nevoie de o functionare mai buna a pietei secundare", spune Stewart. Chiar va mai putea Romania sa aiba o piata solida de finantari in lei dupa ce s-a ajuns la o euroizare atat de pronuntata? "Da, eu cred ca la un moment dat se va intampla. Este un proces foarte lent, dar lucrurile se vor misca." El spune ca e bine ca Ministerul Finantelor se duce sa emita titluri si in SUA, fiind ideal sa ajunga la o baza de investitori cat mai mare, insa considera ingrijorator faptul ca Finantele nu se arata mai preocupate sa dezvolte curba randamentelor in lei pe piata locala.