(FP) risca sa-i fie redusa participatia la Nuclearelectrica. Politica de dividend a fondului i-ar putea pune probleme pe termen lung - 11 noiembrie 2011

Ministerul Economiei intentioneaza sa majoreze capitalul social al Nuclearelectrica cu sumele alocate anual pentru aprovizionarea cu apa grea a centralei de la Cernavoda. Fondul Proprietatea spune ca prin aceasta operatiune valoarea detinerii sale in Nuclearelectrica s-ar putea reduce cu pana la 266 mil. lei, daca nu va subscrie la randul lui cu numerar, potrivit unui raport transmis ieri bursei. Aceasta noua ciocnire dintre Fondul Proprietatea si administratorul sau Franklin Templeton, pe de o parte, si stat pe de alta parte arata vulnerabilitatile fondului, care s-ar putea confrunta cu situatii similare de diluare a participatiei si la alte companii din portofoliu, spun analistii. Un proiect de ordonanta de urgenta a Guvernului, publicat saptamana trecuta, prevede ca participatia statului la capitalul social al Nuclearelectrica se va majora cu sumele alocate anual pentru achizitia de apa grea. Incepand din 2006, statul a transferat catre Nuclearelectrica suma de 1,44 mld. lei sub forma de alocatii bugetare, in vederea cumpararii de apa grea de la Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, companie detinuta 100% de stat, pentru Reactoarele 3 si 4. Suma a fost inregistrata de Nuclearelectrica ca rezerve in capitalul propriu. Daca aceasta suma va intra in capitalul social, atunci Fondul Proprietatea ar trebui sa vina cu un aport de aproape 160 mil. lei pentru a-si mentine participatia actuala de 9,7%. In caz contrar, participatia Fondului Proprietatea ar scadea la 6,2%. Problema e ca prin aceasta majorare de capital capitalurile proprii ale companiei nu ar creste, deoarece operatiunea este una pur contabila (banii trec din rezerve in capitalul social). Asadar, FP ar ramane cu o felie mai mica din aceeasi placinta. In prezent, Nuclearelectrica are capitaluri proprii de circa 7,554 mld. lei, iar participatia de 9,73% a FP este evaluata in portofoliul fondului la 735 mil. lei, conform raportului semestrial. Asta reprezinta circa 4,5% din activul net al FP la 30 iunie. Intre timp, ponderea a crescut la peste 5% la finele lunii septembrie, in conditiile in care participatiile listate, precum Petrom, si-au redus valoarea. Dupa majorarea de capital, FP ar mai ramane cu 6,2% din aceleasi 7,554 mld. lei, adica 486 mil. lei, de unde rezulta acea pierdere maxima de 266 mil. lei estimata de administratorul fondului. Desigur, daca fondul decide sa subscrie macar partial in majorarea de capital, atunci va ramane la final cu o participatie mai mare, iar pierderea ar fi mai mica. Pentru asta insa FP are nevoie de bani, iar analistii atrag atentia ca actuala strategie a administratorului de a distribui toate dividendele incasate de la companiile din portofoliu si dobanzile incasate actionarilor FP face ca, pe termen lung, pastrarea participatiilor in companiile nelistate din portofoliu sa fie dificila. "Riscul de diluare a participatiei FP ar trebui luat in calcul si in cazul altor companii importante. Producatorul de energie hidro Hidroelectrica, noul complex termoenergetic integrat CE Oltenia, Posta Romana si compania de Aeroporturi Bucuresti sunt cele mai importante companii (din portofoliul FP) care vor avea nevoie de investitii de capital majore, care vor fi imposibil de finantat partial de catre FP ca actionar minoritar. Politica de dividend a FP, prin care intregul profit distribuibil ajunge la actionari ca dividende, va limita flexibilitatea fondului in a oferi finantari companiilor din portofoliu. Cu alte cuvinte, participarea la majorari de capital in cazul companiilor valoroase din portofoliu va trebui finantata preponderent prin dezinvestitii din alte pozitii-cheie. O astfel de realocare a portofoliului nu este realistica, din cauza optiunilor de exit slabe, asta fiind o alta problema delicata pentru Fondul Proprietatea", a explicat Mihai Caruntu, seful departamentului de analiza pe piata de capital al BCR. Problemele fondului pleaca din faptul ca majoritatea companiilor din portofoliu nu sunt listate, iar astfel optiunile de exit sunt putine. Franklin Templeton face presiuni asupra Guvernului, ca si FMI, privind privatizarea prin bursa a companiilor din energie, insa procesul bate pasul pe loc in ciuda promisiunilor Guvernului. Analistul BCR mai atrage atentia ca acesti factori ar putea conduce pe termen lung la deteriorarea calitatii portofoliului FP si din acest motiv investitorii ar putea cere un discount mai mare. Actiunile FP se tranzactioneaza in prezent la 0,45 lei, cu 58% sub valoarea activului net pe actiune, de 1,09 lei.